IMHO: Dacă primesc texte care să rămână în ograda unde Cel de Sus, Zamolxe sau Piticul de Grădină au împărțit bun-simțul, și care nu reprezintă o dovadă clară că persoana care le-a scris a sărit gardul unui stabiliment în care ești trimis la somn cu pastile și/sau injecții, și nici nu conțin dejecții proruse, useliste, rasiste sau discriminatorii, pentru mine sunt good to go.
Și bloggerii ventilează câteodată by Anduța
În februarie 2023, am avut ocazia să simt pe propria piele unul dintre modurile în care poți fi ostracizat și umilit în online. După câțiva ani în care am comentat aproape zilnic pe mihaivasilescublog.ro, deținătorul blogului m-a banat. Adică mi-a dat cu interzis la secțiunea de comentarii. Motivul invocat: cine scrie sau comentează pe blogul (pe atunci) pediverse.ro, nu va mai comenta sau scrie și pe blogul său. Nimic grav până aici, am considerat-o o decizie la care are tot dreptul.
Pe de altă parte, la câteva zile după acest eveniment, a apărut acest articol. Pentru cei care citesc aici, dar nu și pe mihaivasilescublog.ro, articolul face referire la blogul pediverse(.)ro, în prezent diversii.wordpress.com.
Trebuie să mărturisesc că, eu una, încă nu înțeleg de ce a scris Mihai acel articol. Conform declarațiilor sale, am înțeles doar că ăsta a fost modul lui de a le transmite celor de pe „pe diverse” că are o părere foarte nasoală despre noi.
Că suntem niște ipocriți care, de fapt, ne urâm între noi. Plus că suntem niște jeguri de oameni care încă folosim aceleași nick-uri, care, vezi Doamne, ne-au adus notorietatea. Asta, deși unii dintre noi foloseau acele nick-uri de dinainte să ajungem la el pe blog.
Am mai înțeles și că i-am datora ceva recunoștință veșnică pentru că, datorită lui, ne-am cunoscut. Recunoștința mea merge, însă, către marele world wide web. Aia e, sunt o nerecunoscătoare.
Revenind, ce-am înțeles eu e că omul și-a ventilat public o nemulțumire legată de niște oameni despre care, altădată, scria cu totul altfel.
Ok, ok, pot să înțeleg, defulezi, îți spui părerea negativă, dar, mai departe de asta, de ce să alegi să folosești analogii perverse, precum „cei 23 care fac labă-n cerc”? Sincer, dacă n-aș fi fost deja destul de expusă la mizeriile din online, m-aș fi simțit umilită cumplit de această analogie. Plus că e genul de articol la limita defăimării publice și a atacării dreptului la imagine și demnitate. Vă rog să mă contraziceți dacă mă înșel.
O altă chestiune care mi-a atras atenția a fost faptul că nu a fost suficient acel articol mizerabil, pentru că a urmat altul, al guest author-ului Iulia. Care Iulia tare s-a mai mirat că cei de pe diverse(.)ro, în loc să înceapă un blog de la început, scriem pe un blog cu vechime. Cum ar veni, ne-a înfierat că profităm de muncă altuia, de leneși, lepre și neasumați ce suntem. În treacăt fie spus, Iulia și-a făcut propriul blog după un an de folosit munca lui Mihai.
Ah, și mai e o chestie pe care o promovează Mihai și care are suficient de mulți adepți: ideea că blogul lui e precum casa lui. Văd lucrurile diferit. O casă este un spațiu privat, intim. În schimb, când scrii public, când indexezi texte pe Google, când pui opțiuni de share și trăiești din campanii comerciale sau civice câștigate pe baza atenției, timpului și click-urilor oamenilor, nu mai ești în sufrageria ta. Ești într-o piață publică pe care ai deschis-o chiar tu și care, sigur, va avea reguli, dar în niciun caz regulile aplicate casei tale. Parol! Sau pe doveditelea.
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Dacă mai și lucrează și se ocupă de familie, fiind prezenți lângă cei dragi zilnic, unii bloggeri nu prea mai au timp să dezvolte și blogurile domniilor lor. Sunt multe decizii la mijloc. Eu nu vreau să înfierez pe nimeni, nu mai merg acolo unde nu sunt binevenit și cu asta Generalul Basta.
@Kronwurst, tu, eu, și alții ca noi, nu suntem, cel puțin eu, și nici nu vom fi în niciodată blogheri. Avem doar niște colțuri în care se înghesuie in număr de oameni. Pentru mine, blogul ăsta este un debușeu, un strat din întregul terapiei.
@Kromwurst ți se pare că înfierez? Poate de la poză, dar asta nu am ales-o eu. :))
@Anduta Nu, eu ziceam de mine.
@Edel „Timpul va povesti”. Când soarta e potrivnică, șansele de izbândă sunt într-adevăr mici, dar la cum se vede industria traducerilor, dacă rămân la un birou, voi avea timp și de… poze cu pisici 😂
Sănătate tuturor.
A face lumină în povestea asta e un act salutar. Cred că dacă nu ne lua atunci o imensă lehamite vis-a-vis de modul în care s-a comportat … ăla cu noi treaba era rezolvată de atunci. Dar acum, la distanță de trei ani, demersul ăsta mie mi se pare că e precum un gard de cimitir: aproape inutil; morții nu pot să iasă, vii nu vor să intre. Adică … ăla e cu trei ani mai bătrân, s-a înconjurat doar de oameni care scriu doar ce-i place lui…Eu cred că modul lui de gândire s-a deteriorat mai mult. Poate mulți nu știu întreaga poveste fiindcă … ăla ne-a cenzurat TOATE replicile. Poate mulți n-au înțeles întreaga poveste. Că și eu, de multe ori, trebuie să recitesc de mai multe ori niște chestii ca să pricep exact ce a vrut să scrie autorul (o fi un soi de semi-analfabetism funcțional? 😛 ). Poate mulți n-au vrut să o înțeleagă, din motive pe care eu doar le pot ghici: comoditatea că aparții unui grup unde te simți bine, dorința de afirmare, plăcerea sadică de a da în cineva fără să primești vreo pedeapsă, ba mai mult! să capeți mângâieri pe creștet.
Lumea merge mai departe. Cu bune (mi-am schimbat locuința și jobul), cu rele (mi-au murit socrul și mama). Ne vedem de ale noastre. Păcat doar că … ăla nu știe ce a pierdut. Au fost acolo oameni care puteau scrie încă o mie de ani: văzuseră lumea, locuiau în altă parte a lumii, lucrau cu oameni mai mult decât am făcut-o eu, care în multe replici acolo m-am bazat doar pe o brumă de bun – simț și nițică intuiție.
Iar răspuns de la … ăla … n-ai să vezi. Fiindcă aici i se poate răspunde și i se poate cere socoteală. Trebuie să spună adevărul. Ori pe mine m-a învățat un ungur bătrân că n-ai să vezi broaște iarna.
@VictorR un pic de lumină, chiar și după 3 ani, eu cred că nu strică.
Eu vă plac pe toți și mi-a părut rău după fiecare dintre voi, cei care nu ați mai comentat. Începând cu pompierul de la Londra, cu Vera, cu Elena P și continuând cu toți ceilalți. Mulți, prea mulți și nu am înțeles niciodată de ce se întâmplă asta.
@Ana G îmi doresc să fi adus un pic de claritate. Cine e pompierul de la Londra?
Ha, ha! – ce-mi place 😊
@Anduța e aici un fel de Bolojan (să le dea Dzeu sănătate ambilor!) – S-a aprins lumina în cămară să se vadă șobolanii 😄
@Laura, iar eu nu sunt Nicușor.
După modul în care a fost explicat ce s-a întâmplat și de ce mulți comentatori au fost interziși, n-am curiozitatea de a afla de ce mi s-a respins și mie accesul. Pot doar să bănuiesc că motivul este că am venit aici unde, în ultimul timp, am comentat mai mult decât acolo.
Părerea mea personală este că toate articolele în care i-a înfierat pe “trădătorii “ care s-au mutat pe alte bloguri provin din conștientizarea faptului că uneori ne plac unii oameni și suntem dezamăgiți când ne dăm seama că nu ne potrivim.
Mi-a fost neclar, tocmai din cauză că cei exilați nu au mai putut să-și spună punctul de vedere, de ce au plecat mulți dintre comentatorii care-mi plăceau mie. Asta m-a făcut să comentez și eu din ce în ce mai rar. Când a devenit public conflictul cu gazda noastră de azi, eu asta am simțit. Că Mihai a investit personal niște așteptări în relația lor și a fost dezamăgit când lucrurile nu au funcționat în direcția pe care și-o dorea. Cred că au primit bile negre și cei care nu l-au contrazis, dar nici nu i-au cântat în strună.
Din punctul meu de vedere, e blogul lui și e dreptul lui să aleagă cui se adresează și cui îi permite accesul acolo. Dacă pe el îl fac fericit comentariile actuale, de ce m-ar deranja pe mine fericirea lui?!
Mă sperie însă, modul în care ajung oamenii să fie manipulați și să nu-și dea seama și modul în care atunci când capeți o oarecare influență îți pierzi capacitatea de a accepta păreri diferite.
În rest, mă bucur să reîntâlnesc virtual oameni care mi-au lipsit. Blogul lui Mihai m-a ajutat într-o perioadă grea din viața mea și Mihai, personal, a contat la recâștigarea echilibrului. Dar în egală măsură și unii comentatori care au dispărut de acolo, între timp.
@Anouk, îți dau dreptate. A fost o etapă din viața fiecăruia, în care s-a și oferit dar s-a și primit, nu a fost nimic unilateral. Eu chiar nu voiam să comentez la articolul Anduței. Am dat drumul textului la fel cum o să dau drumul oricărui text care respectă niște principii de bun simț, unul, cel mai important pentru mine: dreptul la replică/lumină. Dacă vreunul de acolo vine aici și expune o opinie pro Mihai, este neîngrădit să o facă. Și opiniile contrare sunt la liber cât timp nu au bully sau atacă sub centură.
@Edel, stai tu liniștit că nu o să vină nimeni să expună o opinie pro…
Eu l-aș aștepta chiar pe Ceaușescu… dar nu o să vină pe teren neutru… unde nu poate modera el 🤭.
Zilele următoare o să curgă din nou lacrimi la el pe blog în care o să exprime iar opinii de grădiniță…
@Anduță să știi că și lui @Edelweiss i s-a „ordonat” să scrie împotriva diverșilor… doar că unii mai au și coloană vertebrală ceea ce nu pot spune despre majoritatea focilor care mai comentează pe zona respectivă. Atenție nu toți… mai sunt unii care ar fi vrut să audă și ce are de spus partea cealaltă sau unii care deși au coloană vertebrală aleg să tacă…
Ca și @VictorR și eu spun că e tardiv acum, chiar dacă tu personal… îți închizi un capitol. Eu am fost unul care ar fi vrut război în declarații, să răspundem, să batem fierul cât este cald, doar că atunci majoritatea a decis să nu o facem, să nu ne coborâm la nivelul grobian la care se ajunsese.
Fiecare dintre noi facem sau făceam lucrul acesta și aici mă refer la blogging de plăcere. Că mă citeste o persoană sau 100k de persoane, nu îmi crește un ou în plus. După cum am spus într-un comentariu trecut am2 stăm la aceeași coadă la supermarket.
Stii care este faza cea mai tare… că blogul acela a ajuns ceva de genul: uite ce articol tare am postat eu… wow ce articol tare a postat creatorul blogului, nu-i așa că creatorul a postat un articol tare, wow mărite creator ce articol tare, vai de plm ce articol tare am citit la creator… adică fix o labă în cerc în care nimeni nu are o altă idee în afară de cea indusă într-un mod lacrimogen.
În plus Anduță ca să fac puțin mișto de situația de acum 3 ani – trebuie să-i apreciezi pe oamenii care bârfesc pe seama ta. Să știi că nu este ușor pentru cineva ca să își lase propriile probleme deoparte pentru a se concentra pe ale tale. 😉