Voiam să scriu două rânduri care să cuprindă cele mai bune gânduri către voi, iar apoi să-mi văd de treabă, dar două situații — ambele ținând de bucătărie — m-au determinat să mă întind puțin. Primo: Știți cum ne place nouă, bărbaților, să credem că ne conducem viețile, casele, planeta? Ei bine, nu. Este de…
Lună: decembrie 2025
Moron Police – Pachinko (NO), un album superb care a reușit să facă bătrân deather să țopăie vesel ca Bambi
Dragi menuțe și menuți, chiar dacă, după cum știți deja, îmi plac drujbele (și sunt sigur că și ele mă plac pe mine), atunci când dă peste mine și altfel de muzică decât cea care îmi demolează zilnic urechile, lași haosul să tragă o năniță și îi dai o șansă. Ei bine, Moron Police,…
Când se deportează brazii la voi?
Întrebare de final de an: cât mai lăsați bradul la locul lui după ce a trecut Revelionul? Noi avem de câțiva ani un brad mișto, luat din Englitera de cumnatu-miu (salutare, pufoșenie mikă!), alcătuit dintr-un plastic de calitate, cu o coroană care nu este ireal de bogată. Am renunțat la cei naturali pe motiv de…
Rodion GA – În liniștea nopții
După ce am dat întâmplător peste piesa asta, am mai ascultat câte ceva din ce a compus Rodion Roșca și am mai găsit bucăți la fel de bune, mărturisesc cu mâna pe suflet că linia melodică m-a rupt. Sincer, mi-aș fi dorit să fie mai lungă. Despre domnul Rodion Roșca, un maestru al efectelor electronice…
Song(s) of The Day, porția zilnică de muzică
Atunci când niște băieți din Turku, Finlanda se decid că muzica lor trebuie să fie rezultatul unui mix între Enter Shikari, System of a Down și Bring Me The Horizon apare Awake Again, grup pe care presa de profil i-a încadrat în genul ADHD-core. Habar nu aveam că așa ceva există, eu le pusesem băieților ăstora eticheta…
Spovedanii
Pentru că ne aflăm în perioada anului în care scrie în fișa postului că trebuie să fim mai buni, mai drepți și mai cumpătați — perioadă în care, dacă este cazul, aruncăm cu pietre doar la comandă și cu ochii închiși — vă întreb ceva și sper să răspundeți cu sinceritate. Sunt abonat, ca cei…
Symphress – Ecouri
Dacă clujenii de la Symphress ar fi ales, ca tot mioriticul, să facă muzică din aia „bumți-bumți”, cu versuri pe care le-ar înțelege și un prăjitor de pâine, acum ar fi fost pe vreo canapea la Pro TV sau răspunzând unor întrebări de lemn pe la vreun Zu. În loc de prima variantă, mai satisfăcătoare…
RESPECT
După articolul ăsta, m-am gândit dacă ar trebui să reacționez sau nu. Și, mai ales, cum. Am șters rânduri, am pus altele în loc și, nemulțumit și furios de rezultat, am trimis în neființă, una după alta, fiecare încercare. Pentru cei doi ani în care a găzduit gratis, bolduim gratis, da, selecția mea muzicală aproape săptămânală…
Shrine Of Denial • I, Moloch • 2025 (un blackened death metal apocaliptic și dens ca structura osmiului)
Am un album pentru acum și dacă mai am timp astăzi o să pun încă unul. Primul este un album de debut venit din Ankara, Turcia. Nu știu dacă este corect să-i pun eticheta de „album”; mai corect ar fi „o apocalipsă muzicală”. Într-o țară care alunecă din ce în ce mai mult spre noaptea…
Ce fel de consumator sunteți?
Întrebare aproape vitală: vă plac piftia la doamne și domni? Într-o lume care încearcă, prin tone de reclame, să vâre pe gâtul oamenilor colagenul încastrat în capsule lucioase (puse în ambalaje care mai de care mai ochioase), ca o soluție inovatoare pentru o piele fină de zână nemuritoare, eu prefer umila răcitură: clară și usturoiată….
