Nimic

Pentru că nu prea a funcționat ieri și nici în dimineața asta mizeria asta de blog, am luat o mică pauză. Este adevărat că nici mi-am dat prea mult interesul să văd de ce demoni informatici a fost posedat, și nici nu am făcut eforturi să rezolv starea lui de inconștiență pentru că treabă.

De abia azi le-am dat un mesaj amicilor, BogDan și Krossfir, să mă ajute, dacă pot, au timp și chef. Și-a revenit miraculos scârba de blog, probabil a mirosit că se pregătesc să intre în el doi băieți hotărâți.

Am trecut cu bine, a se citi dezinteres, peste sau pe sub valul, în funcție de poziția în care m-a ajuns în timpul zilei, de patriotism care a umplut sufletul românilor de 1 decembrie.

Poporul ăsta se manifestă de ziua națională exact ca ăia din agenda mea telefonică care nu au spus un cuvințel tot anul iar Paște, Crăciun, Ziua Națională,  revin la viață și redirecționează tot felul urări pișăcioase, la toate contactele, fără pic de jenă. Patrioți pentru o zi sau două, creștini pentru o sărbătoare sau două, cam ăștia suntem.

Anul ăsta nu am primit niciun mesaj românos de întâi decembre, semn că am purjat metodic și eficient urăroșii. Până atunci îmi ascut securea să fiu pregătit de Crăciun, cine știe poate mai rezolv câte un rătăcit. Mă apuc și de sezonul patru la The Witcher poate învăț scheme pentru decapitări spectaculoase.