Aseară am făcut o tură de cumpărături banale, doar o sacoșă și eu, la un magaxin din proximitate. În timp ce mă apropiam de obiectiv, aproximativ în fața lui, un grup de băieți și vreo două fete, de 14-15 ani, făceau o miuță ad-hoc, la care participau entuziast și fetele. Era o zonă în care strada se lărgea, și de aceea, PROBABIL au ales-o.
Am zâmbit, asaltat, brusc, de amintirile în care tenisul cu piciorul, miuța erau regele și regina străzilor, dar mai mai ales datorită imaginii unor tineri care nu stau pe o bancă, lipiți unul de celălalt, cu nasurile în ecranul telefoanelor. Trei pași mai târziu, și a apărut prima mașină, iar copiii, normal, au luat mingea în mână și s-au retras pe trotuar.
A trecut mașina, au mai făcut o încercare, poate o să fie cu mai mult noroc. N-au avut, nu cred că au apucat două pase, că imediat au apărut trei mașini una după cealaltă. Vă spun că imaginea aia cu niște copii, ținând o minge în brațe, înghesuiți pe un trotuar, uitându-se lung la trenulețul de mașini, este una dintre cele mai triste pe care le-am văzut în ultimul timp. Eram deja cu dinții strânși, și când ajuns în dreptul lor, cel cu mingea, cu capul plecat, le-a spus celorlați, hai mă să mergem, nu avem cum să jucăm, sunt prea multe mașini, am mai murit puțin pe dinăuntru.
Și la 100 de metri de ei este școala de cartier, cu teren de fotbal din sintetic, panouri de baschet de foarte bună calitate, și mai este o hotărâre al Consiliului Municipal, care permite pe perioada vacanțelor, dar și pe perioada cu lumină naturală de după cursuri, accesul minorilor pe terenurile de sport din curțile școlilor, deci ar avea opțiune. Doar că nu, porțile școlii sunt închise, iar copiii din cartier care învață la școala respectivă, sunt șoimăriți de gardianul de la Poliția Locală, atunci când unii dintre ei încearcă să ajungă pe terenuri, sărind gardul.
Știu că sunt zvonuri că unii din conducerile școlilor se împotrivesc feudal acestei inițiative, că dacă se joacă copiii, se uzează terenul. Nu știu ce prevede exact, hotărârea Consiliului Municipal mai este valabilă, și dacă sunt condiții speciale pentru punerea ei în aplicare. Dar o să mă interesez.
Ce o să fac eu, după ce adun datele de care am nevoie, reclamații, asta o să fac. Este clar că nu ne recomandă nimic pentru lupta în stradă, nici cu protestele pașnice nu facem mare brânză, că alea nu le facem dacă vine perioada de concedii sau organizăm proteste de esplanadă, de weekend, a căror finalitate o știm, băi, dar măcar reclamații am putea să facem. Dacă vreți, vă țin la curent
.
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Vorbesc de Belgia si de copiii de pe strada noastra. Avem noroc. Strada mare laturalnica doar cu masinile locale. Au loc de joaca berechet pe strada, loc de joaca langa strada cu tobogan si leagane plus scoala de langa noi care de anul asta dupa ce au refacut locul de joaca au voie si ei sa se joace acolo in timpul vacantelor sau dupa inceperea scolii, dupa ore.
Acasa la mama pe vremuri am avut noroc ca aveam curte mare.
Pe strada pe care stau nu are loc să treacă o pisică printre mașinile parcate pe lateral.
Pe vremea copilăriei mele, în spatele blocurilor organizam campionat de fotbal. Ne construiserăm inclusiv porți, din lemn. Cam de mărimea celor de handbal. Acum e plin de mașini că, vorba ta, nici pisicile nu mai au loc.
Toamna, după recoltat, mergem pe câmp să jucăm rugby. Acum acolo e Fortuna, Penny și zonă rezidențială.
Nici măcar în Parcul Tineretului nu mai ai un loc potrivit pentru bătut mingea pe „poiană”.
Stai așa că se construiește ditamai rezidențialul lângă Tineretului. Să vezi aer curat.
Eu stăteam lângă școală, când eram copil. Terenul scolii era la liber, nu erau decât câteva bucăți de gard, și toți copiii eram acolo. Era vai de capul lui, găurit, spart, dar nu ne păsa. Avea un teren de handbal, unul de fotbal și o zona, nu știu cum se cheamă, eu ii spuneam „la bare”. Avea un fel de bârnă, o chestie cu bare transversale, cinci stâlpi în scară, încă o chestie mai joasa pe sub care trebuia sa treci și un gard cu doua bare transversale. Sper ca știți despre ce e vorba. Ei, terenurile alea erau pline de la 9 dimineața până hăt, târziu în noapte când eram eu copil. Acum pe locul ăla s-a construit o sala de sport mare, și cu un gard de 3 metri de jur împrejur.😑 Nu se mai joaca nimeni. În sala se mai duc unii (adulti) sa joace fotbal, contra cost. Copiii? Pe telefoane…😔
Adică au acces copiii pe teren și nu se duc?
Terenul e închis, iar sala se deschide doar contra cost. Puținii copii care mai sunt in cartier stau doar pe telefoane
Bah, la noi la taranoaian este teren sintetic in curtea scolii, deschis non-stop. L-inchisese la un mom dat o minune de primar, pesedist si pastor penticostalz nush ce relevanta are, dar m-am simtit eu datoare sa adaug. S-a mai stricat, s-a refacut…
De-o viata trec pe langa curtea aia, pe strada respectiva stau parintii mei, acolo am stat si am invatat scoala generala, acolo si-au bulit picioarele la fotbal si sotul si baiatul meu-ei pe pamantul gol, acolo am invatat figurile geometrice, zgaraiate cu piatra in praf de catre domnul invatator, acolo aveam niste barne de lemn pe care eram Nadia sau cine mai eram…
Nu cred că Buzăul nu este tot în zona țărănoaia, la voi cred că este ceva noroc mai mult.
Cred ca dan avem si parc de joaca pt copii, afterschool, scoala era ok, acum se face superok-table intrligente and shit, sper sa le si exploateze d-nele si d-nii cadre didactice care nu se vad pe deasupra nasurilor…
Da, mi-am adus aminte când miuțele le țineam în curtea bisericii din localitatea natală. Când apărea popa și auzeam scârțâitul porților de la intrare, săream gardul prin spate. Fiindcă ne gonea și nu ne lăsa să jucăm, ne-am răzbunat. Cum? Am spart geamurile alea mici de la biserică. De-aici în colo a fost treabă miliției…
Chestia care nu îmi dă pace este ce putem face noi.
Păi reclamația de care ați amintit, dar și să chemați o televiziune. Cred că șansele cresc atunci când sunt filmați.
Și pe la București este la fel. Ciucu, primarul sectorului 6, se tot ceartă cu ei pentru că tembelii închid ușile terenurilor însă pare-se că nu are cu cine să se înțeleagă. Reușește să le deschidă un pic și bang, a doua zi le găsești iar închise. Alte variante de sport, mă refer la unele sigure, nu sunt. Strada nu este clar una dintre ele.
Na, ce să faci, n-ai ce să faci.
Și de ce avem copii grași sau de unde arie de selecție pt orice?
Amănunte 🙂 Nu se gândesc ei la din astea, este prea mult 🙂
Dă-i înainte cu reclamația scrisă!
Și spune-le ca Nea Costel, drojdier, a trimis și el o reclamație.
Nu ştiu care e situaţia exactă pe la şcolile din oraş (mă refer dacă se respectă ultimele hotărâri). Însă, legal este să se permită accesul la baza lor sportivă. Iar multe școli au regulamentul clar afişat pe site sau pe poarta şcolii.
Exemple (găsite la o simplă căutare pe google):
https://www.scoalagimnaziala7buzau.ro/wp-content/uploads/2023/11/SCOALA-GIMNAZIALA-NR-7-Regulament-teren.pdf
https://sites.google.com/site/scoala11buzau/utilizarea-bazei-sportive
Dar, dacă intraţi să citiţi, veţi observa că:
– e vorba de un program anume (Program de vară 10.00 – 18.00; Program de iarnă 09.00 – 17.00.)
– la unele accesul este permis pe baza unei programări
ex.: Accesul este gratuit pe terenul de sport a Școlii Gimnaziale nr. 7, și se va face în baza unei programări, prin completarea unui formular, care însoțește prezentul Regulament și care cuprinde o declarație pe proprie răspundere și
acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Declarația pe propria răspundere va fi completată de către părinte/tutorele copilului.
– copilul să fie însoţit de o persoană majoră, copilul să aiba o anumită vârstă etc
ex.: Obligațiile utilizatorilor:
a) Să se încadreze în grupa de vârstă de până la 15 ani;
b) Să aibă asupra sa carnetul de elev vizat pe anul școlar în curs;
c) Să poarte echipament sportiv potrivit activității desfășurate și anotimpului;
d) Să fie obligatoriu însoțit de către un aparținător care se va legitima în fișa agentului de pază pentru a fi consemnat în registrul de intrări persoane
Toate astea se cam bat cap în cap cu mersul spontan pe teren al copiilor pentru a se juca şi a petrece timpul. Că aproape nici nu ştii ce să-ţi doreşti:
– înapoi terenurile formate doar din ciment, 2 porţi ruginite de fotbal, 2 coşuri de baschet şi mult teren viran plin de copii până în creierii nopţii?
sau
– terenurile moderne, cu tartan pe jos, plase din polietilenă HD tratate împotriva razelor UV și alte acareturi sportive scumpe, păzite și cu acces orar limitat şi cu copii doar însoţiţi de părinţi…
Realitatea contrazice tot. Crede-mă. Știu că accesul este permis doar însoțit de adult. Chestia funny este că porțile sunt încuiate. Sau am primit replica, doamna directoare a zis că nu este posibil. Cică este o chichiță în textul hotărârii care le-a lăsat o portiță liberă să te refuze.
Eram pe terenurile de la Chimie, 1 mai și facultate pe terenurile de fotbal când eram mici mai ceva ca acasă. Toate terenuri de ciment. La chimie se mai antrenau câteodată și pompierii și după antrenament se băgau și ei la fotbal cu noi. Jucam la 3 echipe… mamă mamă ce bătălie le dădeam – și ăștia erau pregătiți fizic super ca lumea. Era comandantul ăla al lor – se oftica că niște puțoi îi bat de le sună apa în cap. Acum toate terenurile sunt închise pentru publicul larg…
Sunt anumite zone în care într-adevăr ai acces dar pentru asta ai nevoie în prealabil să completezi un formular… Pune-i tu pe ăia mici să completeze formularul respectiv. Nici eu mare nu știu unde să îl găsesc, darămite ei!
Sportul ca materie acum a devenit – opțional. Personal cunosc printre prieteni oameni care le-au luat adeverința ca să își scutească odraslele de sport – motivul ca să învețe. Cu sportul oricum nu fac nimic. Nu sunt obezi copii, dar sunt în devenire!
Asta cu scutitul de sport este o prostie care persistă încă de pe vremea mea, acum doar s-a acutizat.