De fiecare dată când scriu despre muzică, în special despre rock, experimentez un moment de animare totală a simțurilor. Este o stare similară cu momentele în care sunt înconjurat de familie. În restul timpului, străbat viața mai mult sau mai puțin apatic.
Apropo de scrisul despre muzică, mi-am definitivat un tipar comportamental: ascult un album și, dacă muzica de pe el a livrat destule elemente care să miște bucăți de suflet, îmi aștern cuvintele despre el în timp ce îl mai ascult o dată.
În cazul muzicii, și nu numai, ci a tot ce ține de artă, este vital ca vorbele să fie scrise „la cald”. Cuvintele trebuie să mustească a subiectivitate, să fie dezbrăcate de orice intenție de luciditate, pentru a putea zugrăvi cât mai fidel efectele trecerii muzicii prin suflet.
Avem niște australieni și finalndezi care pășesc prin lume cu mulți ani de metal în spate și care s-au hotărât să asambleze, în 2003, un super-grup: The Eternal.
Trupa a fost fondată de Mark Kelson, fost membru Cryptal Darkness și Alternative 4, la care s-au alăturat Jan Rechberger (Amorphis) și Niclas Etelävuori (ex-Amorphis). Ținând cont de activitatea muzicală a fiecăruia dintre ei, stilul muzical The Eternal nu putea fi decât unul singur un gothic metal cu elemente de doom. Dacă ți-au plăcut sau încă îți plac Amorphis, Paradise Lost, Katatonia, Cemetery Skyline, The Eternal nu are cum să te dezamăgească.
Acum, despre Celestial, lansat pe 16 ianuarie 2026. Este bun, cât pe aici să fie bun de tot! Melodic, încadrat perfect între granițele clasice ale genului, este un material minunat construit și produs. Cei de la The Eternals reușesc un echilibru aproape perfect, aranjând muzica ca să îi scoată pe pământ sigur dincolo de zona goticului liniar, previzibil și, în final, plictisitor.
Piesele mele favorite sunt: „Celestial Veil”, „Casting Down Shadows” și „Everlasting MMXXVI”. Concluzionând, australo-finlandezilor le-a ieșit figura încă o dată. Ca să bifăm și capitolul nemulțumiri, consemnăm faptul că aș fi vrut un album full și că nu mai pot cu clipurile făcute cu AI. Prefer să văd unul filmat cu telefonul, într-o cameră în care membrii trupei se prefac, cel mult, că mai și cântă.
Celestial îl găsiți mai jos iar discografia lor aici:
The Eternal • Celestial • 2026 / 8 din 10
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Acum, că am avut timp să-l ascult, bun album.
Despre apatie și exacerbare a simțurilor, nu avem factori declanșatori similari, dar înțeleg ideea. Eu încerc să ajung la un stadiu de apatie controlată, din care să intru sau să ies ca din casa mea. Oferă claritate, rațiune, detașare. Nu reușesc întotdeauna, din păcate.
Yep, este bun. Dvs. din ce povestiți nu sunteți cel mai popular cetățean din cartier.
Pot fi când există motive întemeiate. Pe termen limitat, că nu-i greu să emulezi felul de a fi al unui cetățean popular. Altfel, chiar deloc.