Colaju’ lui Sorin #03

Bine v-am regăsit! Nu are rost să o lungesc cu introducerea, așa că intru direct in pâine. Ascultați și vedeți dacă găsiți ceva care să vă agațe!

• Cu picioarele bine înfipte pe tărâmul thrash-ului îi avem pe veteranii suedezii de la THE HAUNTED care revin în joc, bine de tot, cu ultima lansare. Știți rețeta, thrash cu elemente de melodeath, unde furia întâlnește melodia, iar haosul își găsește ritmul. Vă recomand albumul, nu prea există pași greșiți.

 

• Trupele tinere, ca grecii de la DOMINATION INC, îmi oferă muniția necesară pentru a combate cetățenii care susțin ca stilul a rămas fără gloanțe de ani buni. Acești flăcăi pun pe masă un thrash proaspăt, cu multe elemente moderne, fără să uite complet de anii de glorie ai genului.

 

 

• Greii crossover-ului, Entombed și Power Trip, pot face un pas în lateral, apare suficient sânge tânăr care este în stare să ducă steagul mai departe. Primii care îmi vin în minte sunt englezii de la Struck a Nerve care sudează fără greșeală thrash-ul cu hardcore-ul. Pentru iubitorii de thrash made in UK, solistul Aarran Tucker nu este chiar o față nouă, a fost în formula de start a trupei Shrapnel pentru albumul din 2020. Tot am amintit de Shrapnel, vă asigur că un raid prin ultimul album al trupei din 2024, In Gravity, nu are cum să dăuneze. Să nu intrați complet nepregătiți, click aici.

 

• Altă trupă mișto este Fugitive care prestează un crossover thrash agresiv, modul buldozer, cu instrumentele în roșu. Aici nu au fost bani de clip! Probabil erau înainte de chenzină! Să vă faceți imagine cu ce vă așteaptă, vă mai spun că unul din membrii este Blake Ibanez care a fost chitară cu normă întreagă în Power Trip, iar solist este un texan dintr-o trupă de death/grind. Eu zic că piesa nu trebuie ratată, este ce trebuie dacă vrei să-ți rupi gâtul.

 

• Am ajuns la fundul sacului cu piese din zona de thrash metal. Încerc ceva și din zona punk, de la niște trupe cu dragoste mare pentru riff-uri thrasy. Ale lor sau ale altora, contează mai puțin, important e rezultatul. Anarhiștii de la Leftöver Crack se prezintă regulamentar la apel, respectând canoanele genului, cu punk-ul lor politic cu mesaj. Pentru momentele ălea când se face trecerea de la o bere la alta intră frumos Tonguecutter.

 

• Death metal-ul nu e la îndemâna oricui. Trupe ca Nailed to Obscurity și TORCHIA îl fac frecventabil pentru muritorii de rând, fără porniri metalice. În cazul meu, stilul ăsta de piese au fost o poartă de intrare către chestii mai grele. Dacă nu ați auzit încă de TORCHIA, relaxați-vă! Nu sunteți singurii. Habar n-aveam de ei până sa-i descopăr prin listele lui Krossfire. Poate îmi spuneți și mie ce-i lipsește piesei de are așa de puține vizualizări, eu nu am găsit o explicație.

 

• Vă mai amintiți de Chthonic? Replica taiwaneză la Cradle of Filth s-a odihnit câțiva ani pe tușă, în timp ce solistul Freddy Lim, un fel de Nicușor de-al nostru, lupta pe un câmp cu totul diferit, politica națională. Acum avem primul semn de muzică nouă de la Battlefields of Asura din 2018. Șapte ani de absență nu le-au tocit instrumentele, sunt la fel de buni, poate chiar mai buni, metalul lor extrem, domolit cu instrumente folclorice tradiționale taiwaneze, este beton.

 

• Este si hardcore/punk în selecția de azi. Suedezi de la XIAO si-au tras tenișii pe picior si fac primii pași către spotul rămas liber prin dizolvarea GEL, trupa aia super șmecheră de modern Hardcore/ Powerviolence. În cazul lor, zic sa vă limitați la piesă, mă abțin să vă recomand albumul, e greu de dus la final, predomină influențele powerviolence. Mai accesibil muzical, dar  la fel de incisiv la nivel de mesaj, este harcore punk-ul/beatdown-ul nemților de la DEFIANCE. Pentru urechile delicate, am găsit ceva și mai lite, cu puțin pop în amestec, de la americanii de la Slaughterhouse. Dacă vreți ceva ultra ușor, de vară, căutați singurei ultima piesă a lui Avril Lavigne cu Simple Pain, pe asta nu o mai pun!

 

• Din zona de alternative rock/folk Amy Macdonald are piesa perfectă care-mi permite să pun pauză la chestiile grele.  Are melodie, transmite emoție sinceră și asta este suficient. Este pentru clipele ălea în care ai poftă să asculți ceva bun fără să te doară capul. Funcționează ca condimentu’, în cantitate mică este delicios.

 

• Continuam cu Perturbator, o trupă care plutește peste marea de trupe din synthwave. Cunoașteți stilul, electronic, nu de Bamboo, ci mai potrivit pentru o plimbare printr-un oraș părăsit din viitor. Ca să nu curgă reproșurile, vă spun că band-ul a ancorat recent în portul Nuclear Blast Record, alături de nume din metalul de azi, iar ultimul album, Final Light(2022), realizat în colaborare cu front-ul de la Cult of Luna, a fost unul din cele mai bune albume de metal ale anului scos de o trupa care nu are metal pe etichetă. O piesă bună de pus în buclă gregarilor care cred că ce se întâmplă la vecinii din nord e o simpla hârjoneală, nimic serios. Poate pricep. Uneori, o imagine, un clip, produc rezultate mai bune ca un șir de cuvinte.

 

• Păstrez sintetizatoarele în modul industrial și trec apa mare pentru duoul Youth Code și cyberpunk-ul lor bine făcut. Știu ca pe aici, pe blog, sunt cetățeni verzi, dar eu insist să nu dați play fără sa aveți Voltaren-ul la îndemână. O sa aveți nevoie!

 

 

• Buna și demonstrația de forță electronică întunecată a veteranilor de la PSYCLON NINE.

 

 

• Închei incursiunea în electronică cu ucrainenii de la  Labyrinthus Stellarum, am mai pomenit de ei prin selecțiile mele, care oferă o lecție de atmo black accesibil pe ultimul album.

 

 

• Cu chestiile serioase, realizate de, și pentru ocupanții primelor bănci din rândul din mijloc, este responsabil cetățeanul care mă găzduiește. Până ne dezvăluie unde va merge coronița în battle-ul Behemoth vs Hate, categoria albume, eu vă supun atenției un alt ansamblu vocal instrumental binar polonez. Este vorba de CZART, o trupa care strecoară elefantul în camera iubitorilor de metal cu ultimele lansări. Dacă vizual lucrurile sunt clare, clipurile sunt realizate integral de AI, la nivel muzical concluzia este departe, dezbaterile sunt în toi. Îmi este indiferent deznodământul, ce realizează cetățenii îmi place și este de povestit. Aș fi ipocrit dacă aș pune cortu’ în tabără celor care cred că nu așa se face muzica, nu pot să resping total prezența AI în muzică în timp ce-o utilizez ca să-mi fac existența mai ușoară. Ca să vă faceți o idee, dacă nu știți subiectul, urmăriți canalul de YT al trupei.

 

• Termin lista de azi cu o piesa grea care vine de la Seven Hours After Violet, un side proiect al basistului de la SOAD cu super vocea lui Taylor Barber de la Left to Suffer la microfon. Bună pentru momentele alea când ieșiți sifonați rău de tot din trântele cu existența.

Cam asta a fost pentru azi. Să auzim numai de bine!

Notă: este selecția lui Sorin, căruia îi mulțumesc călduros pentru efort și sper să recidiveze cât de des poate, așa că o să păstrez formatul trimis de el. Eu doar am mai aranjat puțin și am centralizat toate piesele lui Sorin într-un playlist. Enjoy!

Colaju’ lui Sorin #03