Am fost fumător timp de zece, doisprezece ani, iar în ultimii trei, unul hardcore. Dacă se organiza un maraton de fumat, în momentele mele de forjă, când mă ajutam de pahar, cred că țineam pasul cu plutonul primilor zece. Nu eram un Gabi Szabo dar nici ultima găină din smog, nu eram. Mă băteam, acolo la podium. În momentele favorabile, sudam 4-5, fără să îmi scuip alveolele pulmonare.
Nu știu dacă contează dar nu mi-a ieșit treaba cu fumatul până la treizeci de ani. Tocmai de aia, am o atitudine relaxată când oamenii fumează pe lângă mine. Evit spațiile închise și cam aia este. După ce am aruncat ultima țigare, în urma presiunilor celor mici, nu m-am tranformat în genul ăla de zelot evanghelist anti-fumat.
Cam cum stă treaba cu curvele de meserie, care după ce au renunțat la cea mai veche îndeletnicire, și au găsit vreun prost, scuze, suflet milos care nu judecă trecutul, iau calea bisericii și se tranformă în cele mai feroce apărătoare ale familiei, moralității. În asta se tranformă, de obicei, orice vicios care devine clean. Am o poveste adâncă, pentru o dată viitoare, cu o înghițitoare de săbii din asta.
Am spart conștiincios două hectare de floarea soarelui, și am balotat ca un campion, o roabă de gemuri și dulcețuri făcute în casă, fără să spun la nimeni că m-am lăsat, cum este trendul, am suferit în tăcere ca un spartan.
Am un amic al cărui copil a făcut de curând majoratul, și pe care, acum câteva luni, l-am văzut fumând. Primul meu gând a fost unul de înțelegere, băi, face un optâșpe ani cinstiți, nu este un capăt de țară. Dacă are dreptul să voteze, maturitatea biologică de a umple ogrăzi cu copii, poate să și fumeze. Nici nu mi-a trecut prin cap să îi spun lui tată-su.
De curând m-am întâlnit cu capul familiei, am stat la două bârfe, și înainte să ne despărțim l-am văzut că ținea cu pachet de țigări în mână. Ce faci, șerif, te-ai apucat din nou de fumat, că și ăsta era quiter de smoking. Aaa, nu, sunt a lu’ fi-meu cel mare.
Mi-am luat fața de tătic și bărbat înțelegător și i-am spus că i-am văzut odrasla cu ceva timp în urmă înfrângând o țigare. La care omu’, senin, stai liniștit, fumează de la doișpe ani. De atunci îi iau țigări, că am zis că decât să fumeze prin ascuns prin boscheți, mai bine să o facă cu noi. Și m-a privit în ochi căutând un strop de înțelegere. Fuck him, n-a găsit nicht.
Băi, sunt un părinte modern, mi-am învățat copiii să joace counter, i-am deprins în tainele gamingului, educație sexuală, din aia aplicată, cu cel mare care se apropie de șaisprezece perișoare, am deja o rutină ca la sfârșit de săptămână să bem o cafea prin oraș sau o bere fără alcool, însă să mă duc să îi cumpăr țigări ca să se simtă marlboro kiddo, este cam prea mult pentru mine.
Poate sunt eu retrograd și nu sunt în pas cu toate vremurile, însă doișpe ani sunt totuși doișpe ani. Voi l-ați întreba, privindu-l cu înțelegere în ochii lui de micuț fumător, ia spune dragule, ce țigări ai spus să îți cumpere mămica/tăticu?
Lasă, că brichetă avem acasă, băgăm amândoi una în bucătărie, în timp ce ne uităm după ultimul model de PS5 și Air Jordan.
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
O să vin io ca un monstru ș-o să spun că-i scoteam țigările din cap-n secunda doi. De se căca pe el de frică, nu alta. Da’ no, io-s io, iar cu fumatu’ și băutu’-n cazul minorilor nu-s de acord. 🤷♂️
Nu cred că ține asta cu frica. Dar să mă duc io părinte să îi iau țigări.
Oh, ține. Dar autoritatea trebuie instaurată de la bun început, nu te-apuci de critici când are 16 ani, că n-ai făcut nimic.
Ăla nu-i parinte, ci un prost care-o dat din cur, când putea să-și facă o labă.
Eu in clasa a zecea m-am lasat de fumat.
Am inceput de pe la 7 ani (chistoace din statia de autobuz, tigari „rulate” din frunze uscate de dud sau matasea porumbului).
Acum mai bag (ocazional) cate un trabuc, tigara de foi sau o pipa (ca tot ziceai de pipe).
Și ai tăi știau?
O faceam in vacantele petrecute la bunici la tara. Al batran fuma 2 pachete pe zi (Carpati, Marasesti). Ne mai turnau vecinii si luam bataie ca ne ascundeam in capitele de paie.
Prima cafteala o luam pentru incalcarea normelor PSI, a doua pentru fumat. Dar era prosteala la vremea aia…
La liceu eram pe fineturi: Dunhill si Rothmans (alea originale. Acum am vazut ca sunt niste jafuri aceste marci). Vorbim de inceputul anilor ’90. Fumau si parintii mei, asa ca nu prea ma miroseau.
Evident, la tigari mergea si alcoolul. La 15 -16 ani puteam baga 500 ml de: vodca, rom jamaica de sibiu, mastica, secarica, whiskey libanez si alte nenorociri facute in Giulesti (gara 13 Februarie).
De pe 23 a lui august am luat pauză de la fumat, dar mă bântuie Satana. Fumam de la 15, timp de 40. Îi tot povestesc lui fiu-meu care e fix la 15,vârsta marilor tentații, cât de parșiv e flagelul. Sper că nu se va lua, deși e genul. A vrut să incerce cu vapori, dar l-a pârât soră-sa.
Un amic are o fată tot de 15 și îi cumpără vapori. Nu am fost de acord cu el, dar fiecare judecă în felul lui. Om vedea cine a greșit 🤔
Vaporii ăia o să-i de un frumos BPOC (boală pulmonară cronic obstructivă) de toată frumusețea-n 10-15 ani, poate și mai repede.
Vape-urile alea sunt mai periculoase decât țigările, ca nu știe nici draq ce efect au kkturile alea când le inhalezi
Mai bine fumezi tigari din frunze de dud uscate decat becuri!
Cum draci sa fumezi becuri???
Ce bună este asta cu becuri! Eu le spun la ăia care vapează că sug diode.
băi, cu dioda era să mă las io de fumat, că ajunsesem să borăsc de la fumul de tutun; mai trebuiau 2-3 săptămîni, da’ și-a băgat coada ălcucoarne; în persoana unuia care mi-a zis „boss, astea nu au pic de tutun! ia dă una s-o desfac!”; niște lamele ca din plastic… după aia am intrat și pe site-ul vieții și am văzut compoziția; zahăr, bă? zahăr? benzen!?
așa că din nou rulez de zor, rulez cu spor!
Cum adică @costicule, tu fumezi?
Această retorică nu face decât să arate că unii aparțin domeniului „paleontologie” (dap, vapatul e o porcărie).
Cred că pe la 13 ani m-am apucat și eu de vicii, porcării și tâmpenii la modul serios. Opinia familiei nu conta, oricum, probabil bănuiau ceva, au avut confirmarea peste vreo doi-trei ani cred. Retroactiv, am avut un noroc chior că încă mai trăiesc și că din genocidul comis cu neuronii au scăpat câțiva funcționali. Și noroc orb de-a binelea de a nu dezvolta dependență de nicotină (sau alcool, sau altele). Chiar îmi plăceau senzațiile și gustul, dar nu a fost cazul de tremurături, sevraj, alte prostii.
Și cât te-a ținut cu îndesatul viciilor în tine.
Vreo două decenii și ceva, cu pauze de regenerare a ficatului și plămânilor
Te-ai otrăvit și tu competent.
Nasol ce fac părinții aceia. Țigările și alcoolul sunt extrem de periculoase, mai ales începute devreme (persoanele de față se exclud) :). Din păcate, produc mulți bani.
Este modern, nu știi tu.
Cunosc pe unul in familie care la 7 ani bea o tuica fiarta ca era bolnav copilul, in timp ce parintii se dregeau cu o cana de ceai. De fumat tot de pe atunci. Acum sparge si la pacanele. Are vreo 30 de ani si e mai bolnav decat unul de 80. Nu stiu nici macar daca a mai fost treaz in ultimii 23 de ani.
Cum, măh, de la șapte ani? 🤣🤣🤣🤣
Sunt cretini care dau copiilor alcool să fie liniștiți când plozii încă nu pot să vorbească. După care ăia când cresc mari votează masiv Georgescu, și nici măcar nu-i complet vina lor. Sau alții cu familii ușor inconștiente.
Draci, eu m-am făcut muci dintr-un pahar de vin spumos lăsat pe masă la îndemână, din tâmpenie, pe la patru sau cinci ani. Dacă îmi continuam cariera de consumator de atunci, era prăpăd prin cap și restul corpului.
pai vinul spumos este prin definitie otrava! un spumant este altceva…
Peredhil, sunt intradevar destui cretini care dau sugarilor sirop de tuse care contine alcool ca sa doarma copilul bine. Cand mi-a zis moasa cand l-am nascut pe junior, am crezut ca abereaza. Se pare ca nu🙄.
Asta-i încă finuț. De un pic de țuică cu zahăr în lapte ce zici?
Aveam vecin la bloc care de mic (13-14 ani) primea băutură și țigări de la cei bătrâni. Kent, taică-su era șofer pe internaționale, avea din alea bune. A zis să dea și el mai departe și pentru că nu mai avea pe nimeni mai mic decât el în familie a decis ca treaba cu băutura să o paseze la cei doi dobermani ai familiei. Urcam toată aleea de locuitori în copaci când auzeam că iese ăla cu animalele băute 🙂
Și uite așa trec generațiile, una după alta. Și câinii alcoolici 🙂
Vaidiplm, am râs la cu câinii alcooliști cu patos.
Eu o cunosc eu pe aia cu gâştele alcoolice🤣. Aveam un unchi mai diliu de felul lui si s-a gandit el ca e pacat sa arunce visinele de la visinata. Asa ca le-a dat la gâște. Bietele gâște, bete, au cazut lesinate la datorie. Omul s-a gandit, fuk, daca tot au murit macar sa le jumulesc, sa faca mama perne. Si asa jumulite le-a aruncat la gârlă (era prin anii ’60). Seara, pe la asfintit s-au trezit gâștele si s-au intors cumintele si goale pusca acasa🤣🤣🤣.
Asta-i de comedie. Îmbătate, jumulite, și s-au întors în pipota goală acasă. Probabil mahmure cum n-a fost neam de neamul lor, că beția din vișinată e chiar nasoală.
„Colega, ce pana mea am făcut aseară?”
„Ce pană, colega, care pană?”
Iti dai seama cand au inceput sa taie din gâște ca erau deja marinate🤣?
@AdinaE – Aici am și povestea inversă. Nu cu gâscă, ci cu rățoiul Cristi. Îl avea un vecin de la a șasea scară. Nu prea te puteai atinge de el, era însă într-o armonie perfectă cu stăpânul. Ei bine, Cristi ăsta avea o calitate imensă: își aducea acasă stăpânul beat rangă, oricare ar fi fost cârciuma din care veneau, că mergeau împreună. Cristi stătea cuminte la piciorul mesei și se uita cum bea. Cristi stătea liniștit și aștepta când cădea ăla din picioare și-i lua ceva timp să se ridice. Cristi oprea mașinile la semafor. Noi toți îl iubeam pe Cristi, sper să-l fi iubit și el, cred că l-a scăpat de câteva ori de la moarte 🙂
Și pentru mine e de neînțeles să cumperi țigări copilului.
Eu nu am fumat niciodată. Și nici soțul meu. Gemenii fac 16 ani în mai și nu dau semne de curiozitate.
I-am speriat cu cancer pulmonar și le-am făcut și socoteala cât ar cheltui pe lună/an/10 ani.
Dacă vor dori la 18 ani să încerce o vor face din banii lor.
Păi la 18 îi arunci în câmpul muncii.
Depinzând de tradițiile etnice, poate fi scos la produs și mai devreme.
N-aș cumpăra niciodată unui minor țigări. E și lege în acest sens, nu e voie! :)) Eu beau și fumez (foarte light, din ce mi s-a zis. Și cică pe parte de alcool mi s-a reproșat că sunt o adevărată rușine pentru Moldova), nu mă droghez și nu joc deloc la păcănele/pariuri. Soțul doar bea, social, la fumat a renunțat complet acum mulți ani.
Fie-mea a fost (cel puțin până acum), complet dezinteresată de tutun, alcool, droguri sau păcănele, cele 4 mari spaime ale multor părinți moderni. Însă, mai nou, are boyfriend care fumează. Are 17 ani, minor, nu l-am întrebat cum și de ce s-a apucat, doar l-am rugat frumos să nu cumva să o “corupă” și pe ea, că ne supărăm. Sper să nu ne supărăm.
Fiu-miu, care până în generală a avut o viață în afara casei destul de moderată și echilibrată și destul de controlată, după ce a intrat la liceu, am simțit că a “explodat”. Făcea o grămadă de activități extrașcolare, în special din zona de sport și teatru, care implica vreo 4 anturaje noi, plus anturaj nou de la școală, plus prietenii “vechi”, din generală, și ei cu anturaje noi. De adolescență, tentații și puterea (uneori nocivă a) anturajelor am tot avut diverse sesiuni preventivo-educative cu ambii, de când erau mai mici. Dar când am ajuns pentru întâiași dată cu băiatul la turbulențe, a fost…intens. Mi-a recunoscut destul de recent că, în ciuda opoziției noastre, tot a încercat din toate cele 4 bau-bau-ri. Drogurile și jocurile de noroc nu s-au lipit de el deloc și îl văd chiar radical împotriva lor, mai ales că a văzut cu ochii lui niște nasoale urâte pățite de unii băieți din anturajele lui. Acum are 18+, cu fumatul e mai light ca mine (fumează țigări de foi, la “ocazii speciale”, ultima oară a fumat de revelion. Eu am fumat ultima oară duminică, 3 țigări clasice). Cu alcoolul e mai heavy. Amândoi bem alcool când ieșim în oraș cu oameni, dar el iese ceva mai des ca mine.
Oricum, eu mă simt responsabilă că el bea și fumează, mă gândesc că ar fi putut să nu, deloc. Aia e, îmi voi duce până în mormânt crucea acestei vinovății. Și văd că și el se simte responsabil acum pentru sor’sa mai mică, motiv pentru care este foarte în gardă cu acest boyfriend care fumează, se pare că zilnic. Bine, boyfriend nu bea deloc alcool, dar se pare că asta nu contează câtuși de puțin. :))
Facem și voi de la Declic o petiție cu Muzeul Național de Istorie București?
Eu zic să îi fumezi tu toate țigările ca să rămână fără.
Te gândești la ceva anume? Eu mă gândesc că tot patrimoniul cultural de la MNIR e într-un super pericol. Nu din cauza hoților, ca în cazul celor 4 artefacte pierdute în Olanda, ci din alte cauze. De exemplu, dacă vine un cutremur, clădirea muzeului nu rezistă, iar cele 17 milioane de obiecte din tezaurul înregistrat la MNIR, plus cele proaspăt ieșite din site-urile arheologice și aflate încă în carantină, ar putea fi distruse complet. Adică pierdem tot.
Anul acesta ar trebui să înceapă consolidarea muzeului, sunt bani, e ceva procedură. Bine, mie nu mi-e clar încă nici când exact vor începe lucrările, nici cum și unde vor fi mutate piesele în siguranță, nici nu sunt garanții că muzeul va fi redeschis complet după renovare. Între timp, cei care ne țin patrimoniul în viață sunt prea puțini, prost plătiți și ignorați. Avem, la nivel național, 33,7 milioane de bunuri culturale în grija a doar 2500 de muzeografi, restauratori, chimiști etc, iar cel mai mare salariu al unui specialist de top înțeleg că e de maximum 6.000 de lei.
Problemele de la MNIR fac parte dintr-o problemă sistemică la nivel de Cultură, a căror rezolvare printr-o petiție eu nu o „văd”. Dar presiune mă gândesc că s-ar putea face cu o petiție, pe o problemă concretă și rezolvabilă și urgentă, ideal cu zeci de mii de semnături. Poate presiune pentru o soluție urgentă de depozitare în siguranță a tezaurului de la MNIR pe perioada renovării? Sau presiune pentru începerea lucrărilor de consolidare cât mai repede, cu un calendar public, transparent? Sau, poate, că tot e bugetul pe 2025 în coacere finală, ceva legat de subfinanțarea cronică a ceea ce înseamnă protejarea patrimoniului cultural, inclusiv la MNIR? Eu nu am în cap o pistă clară pe care aș merge acum cu o petiție, așa că, dacă ai idei / piste, shoot.
Lasă-mă să mă gândesc și vorbim.Tks.
Fiica-mea are 25 de ani, s-a apucat pe la 20, și (sper) e pe cale sa se lase, pe motiv de pneumonie nasoală. Nu fumează de față cu mine, dacă intru în bucătărie când fumează, stinge tigara.
Și nu, nu i-as cumpăra țigări
Tu ai fumat la viața ta?
Am încercat să fumez pe la 20 de ani. Într-o lună m-am luat și m-am și lăsat. În ideea că ”nu m-am luat de fumat când eram puștoaică, la 15-16 ani și m-am prostit acum?!” Cu alcoolul nu am nici un fel de relație, nici nu am avut. Deci eu CHIAR „fac Moldova de râs”. Băiatul meu, care e doar cu vreo 2-3 ani mai mic decât @Edelweiss, nu bea și nu fumează. Fiică-mea, care e mai mică, a fumat până a aflat că e însărcinată. Băiatul ei va face 18 ani în mai, ea nu a mai fumat niciodată de atunci.
O lună? Mai mult le-ai întărâtat.