De peste 20 de ani mă bucur de o plăcintă cu brânză și spanac făcută de soacra mea grecoaică, dar abia anul ăsta mi-am suflecat mânecile, am înșfăcat sucitorul și m-am pus pe meșterit în propria bucătărie.
Ce m-a activat a fost o întâmplare de la ultima călătorie în Grecia. Am întrebat-o pe fiică-mea, care era în București, ce vrea să-i aduc de pe plaiuri elene. Mi-a scris scurt și la obiect că „Spanakotirópita” adică plăcintă (pita) cu brânză (tiri) și spanac (spanaki), subînțelegându-se că de-a bunicii, nu de prin vreo brutărie. I-am transmis solicitarea soacrei și dorința fetei s-a îndeplinit.
Revenită în București, m-am ambiționat. Rețeta o aveam de hă hăt, văzusem de zeci de ori cum se prepară aluatul și care e secretul ca foaia să iasă crocantă, dar nu sfărâmicioasă, cum se pregătește umplutura de feta cu spanac și ou și cum se porționează bucățile înainte să pui plăcinta la cuptor. N-aș ști să spun de ce am amânat atât de mult să pun cunoștințele în practică, parcă îmi și pare oleacă rău.
Dar, mai bine mai târziu decât niciodată, că tare bună e plăcinta asta, și pe post de mic dejun rapid cu niște iaurt sau brânză cottage alături, și pe post de gustare la școală sau la muncă.
Ca feedback, copiii spun că iese exact ca a bunicii, iar soțul susține că e chiar mai bună decât a mamei lui. Am întrebat mai demult pe fiecare din familia noastră mică de patru oameni care sunt preparatele culinare preferate și plăcinta asta e în top 3 la oricare dintre noi (la restul opțiunilor nu prea ne intersectăm), de unde și înființarea oficială a fan clubului.
O să mă apuc în curând de plăcintărit, dar nu fără să vă întreb și pe voi: în ce fan cluburi culinare sunteți înscriși/înscrise?
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Tocmai am făcut o parmigiana di melanzane. Am folosit mozzarella dar în loc de permazan am uzitat de grana padano, că din ăla aveam în casă. Aș mânca tăvi. Am înlocuit busuiocul proaspăt am meșterit cu pesto dă Lidl, tot din cauză de lipsă. Nici nu am mai prăjit feliile de vânătă, date prin făină, de fapt, nici nu le-am mai tăvălit prin făina aia, le-am uns cu ulei de măsline și le-am copt în tava, la cuptor.
Extrem de rar gătesc cu vinete, deși îmi plac. Mai des le comand la restaurante/taverne, sub formă de vinete la grătar, eventual dimpreună cu dovlecei la grătar. Exceptând partea cu prăjitul vinetelor pe care aș înlocui-o fără să clipesc cu metoda ta, asta e o rețetă ok?https://ricette.giallozafferano.it/Parmigiana-di-melanzane.html
Reteta a cazut la montaj, sau cum? Pai se poate asa ceva!
***
Vinete nu-mi plac decat in salata stramoseasca, dacica, coapte si apoi amestecate cu ceapa si ulei. Fara maio si alte rataciri. Altfel nu le gasesc comestibile.
Pentru tava mea de 37cmx41cm pun 1 kg de făină, 1 lingură de ulei de porumb sau de floarea-soarelui (în niciun caz ulei de măsline sau alte tipuri), 1 linguriță de oțet, 1 linguriță de sare și cam 600 ml de apă. Frămânți aluatul și îl lași la odihnit cel puțin 30 de minute, ideal o oră. Timp în care pregătesc umplutura: 1 kg de spanac (eu folosesc congelat) bine stors, amestecat cu 5 ouă. Brânza nu o amestec cu spanacul și ouăle, o voi pune direct peste maglavaisul cu spanac. Ca să iasă cum trebuie, șmecheria e la întinsul și împăturitul foilor și reîntinsul lor, să nu te apuci de făcut până ce nu pun poze explicative, da? 😀
Ia că făcui rapid un video de 1 minut cu ce găsii la prima mână prin laptop:
https://www.youtube.com/watch?v=9hHPjB4SQ0k
Cum ai facut mezelurile alea?
Nea_zăpadă, joci într-o ligă profesionistă?
Sorry de lene, dar e simplu, ai în descrierea videoului ce și cum. Chiar dacă nu ești francofon, se traduce ușor: https://www.youtube.com/watch?v=4N9Endw_nD8
Numai specialiști culinari pe aici, eu nici nu îndrăznesc să mai zic că azi am făcut plăcintă cu mere, turte cu brânză, chifteluțe, pilaf și porumb fiert. Plus 15k de pași și alte chestii gospodărești. 😁
@Anduța, aștept și eu instrucțiuni privind foile.
15k de paşi? Sună a încălzire decentă pentru o plimbare mai lungă 😛
15k de pași prin casă, restul plimbării, încă 18k, l-am făcut de ieri. 😁
Prin casă? Fugăreai materialul pentru chifteluţe, sau te fugărea jumătatea?
K, și tu cam joci la profesioniști, dar tadam, instrucțiuni de împăturire a foii de plăcintă înainte de întinderea finală în tavǎ :)) https://imgur.com/a/FseiLYE
@Peredhil Stau departe 😁
@Anduța Mulțumesc! Sunt profesionist Liga a 4-a, în retrogradare.
@Anduța, o întrebare care ma macină de mult timp : în grecește feta înseamnă brânză sau este un tip de brânză. Adică sa spui feta cheese este pleonasm?
Felie de brânză înseamnă practic feta cheese. Tyri e brânză în greacă, cum a zis deja Anduța mai sus. Scuze, Anduța, că răspund eu, am timpi morți între întors clătite.
OldJohn, Feta e un tip de brânză grecească, probabil cea mai cunoscută a lor. Seamănă un pic cu telemeaua noastră, mai ales prin textura sfărâmicioasă și faptul că e ținută în saramură. Eu cred că e perfect OK să zici feta cheese, parmesan cheese, telemea cheese. :))
K, da’ chiar, “feta” înseamnă și “felie”, deși la brânză grecii folosesc “bucatǎ de brânză”, nu “felie de brânză”. Ei cer o “kommati feta” nu o “feta feta”. Uzual au “feta psomi”, “felie de pâine” Dar asta nu ar trebui sǎ oprească pe cineva, la o adică, să spună ca vrea o “feta feta pe o feta psomi”. 😀
@kronwurst,@anduța, mulțumesc amândurora. Trăiam într-o confuzie indusă de un grec pe care l-am întâlnit prin anii 2000 și care în afară de limba lui Omiros nu mai știa altceva, adică engleza mea de baltă nu mi-a folosit la nimic, conform to bancului cu polițist ul tânăr și cel bătrân. Dar am aflat câte cuvinte foarte apropiate vin din greacă,dar eu le credeam provenite din franceză.
Inginer ignorant! 😬
Apăi și noi, și francezii, am împrumutat o grămadă de cuvinte din greacă. Uite aici ceva drăguț https://youtu.be/ZvvUR4gRxso?is=rSXwxgDbUsxpTryF Cǎ zici de ignoranță, să fiu eu sănătoasă câte cuvinte am învățat mai întâi în greacă și apoi în română. Sau câte mi-am corectat. De exemplu, ziceam pricomigdale, în loc de picromigdale (pikros-amar). Bine, în dex e cu prico, probabil pe principiul uzul bate norma.
A, mi-am adus aminte cǎ a folosit Pvladc recent cuvântul “simpozion” ‘pentru ceea ce am spune azi “o băută cu băieții”, ceea ce e foarte corect. I-am povestit de istoria cuvântului unui amic amator de băute cu băieții și imediat l-a sunat pe un partener pentru astfel de evenimente, să-i propună să iasă cat mai curând la…un simpozion. :))
Barului unde se aciuează zilierii din cartier i se mai spune „sediu”. E plin de gulere albastre la sediul ăla, deși toți lucrează la negru. La ce veselie răzbate dinăuntru, par a fi cei mai fericiți oameni de pe pământ.
Sediu->şedere->şezǎtoare. Bǎrbati la șezătoare. Nu sună rău :))
Frumos, pare interesantă! Cum la gătit nu mă pricep, atunci când voi ajunge prin Grecia o să caut asta. Până una-alta, mă delectez cu bucătăria americană.
Anukoi, pe o scală de la 1 la 10 a priceputului la gătit eu mă poziționez pe la un 5, un pic peste corigențǎ. Dar am ambiții de 6.:))
Deocamdată verific la fața locului rețetele grecești. Și plajele.
Anouk, #miseparenormal. La restaurantul tău faci și secțiune de tavernǎ grecească, da? 😀
Încă mă gândesc cum voi structura meniul, dar Grecia a avut o influență puternică în bucătărie încă de când eram copil deci nu are cum să lipsească.
Dar dincolo de mâncarea din farfurie, sper să adaug spiritul și bucuria grecilor, pentru viață.