Sunt femeie, mă consider feministă și mă interesează și antifeminismul.
Pentru mine, feminismul înseamnă obținerea sau păstrarea unor drepturi fundamentale pentru femei, precum dreptul la viață și integritate, la muncă și plată egală, la educație și la sănătate reproductivă. Înseamnă siguranță fizică și egalitate de șanse. Cred că fiecare femeie trebuie să poată decide pentru ea însăși cum trăiește, fără ca genul să-i limiteze libertatea sau să-i stabilească valoarea. Mă interesează și felul în care sărăcia, rasismul și munca de îngrijire afectează această libertate.
Pentru antifeminism încă nu am o definiție personală, dar văd des femei care se declară antifeministe. Le ascult din când în când, inclusiv prin podcasturi, în timp ce spăl vase, gătesc, fac curat sau merg pe jos pe distanțe mai lungi. Două materiale recente, unul din UK și unul de la noi, mi-au rămas în minte și aș vrea să le împărtășesc și cu voi.
În primul, am cunoscut-o pe Laura Zachary, o influenceriță britanică din zona „tradwife”. E măritată de șase luni, dar spune că predă despre căsnicie de 10–11 ani. Promovează o familie în care bărbatul aduce banii și conduce, iar femeia se ocupă de casă, copii și soț. Se declară antifeministă și spune că soția trebuie să se supună soțului.
La un moment dat, discuția ajunge la independența financiară. Laura consideră că, dacă ai banii tăi și poți pleca din relație, nu te-ai implicat pe deplin. Practic, posibilitatea de a pleca devine, în ochii ei, o problemă. Vulnerabilitatea e prezentată drept devotament, iar dependența financiară, drept dovadă de iubire.
Mi s-a părut cu atât mai interesant că Laura a condus o afacere și predă acum inclusiv despre finanțe și afaceri la academia ei pentru soții. Își folosește propria autonomie ca să le învețe pe alte femei să renunțe la a lor.
Apoi ajung la dreptul de vot. Laura spune că, de când femeile votează, societatea a luat-o la vale. În opinia ei, femeile votează mai degrabă după emoții, iar bărbații sunt mai raționali și se gândesc la viitor. Întrebată cum ar reacționa dacă un politician ar propune să le retragă femeilor dreptul de vot, spune că n-ar avea o problemă cu asta. Mai târziu precizează că nu cere o lege în acest sens. Ar vrea, în schimb, ca femeia să voteze în acord cu soțul, astfel încât familia să aibă o singură direcție politică. Direcția lui.
M-a atras la episod și faptul că moderatorul a invitat o feministă să discute cu Laura. După ce le-am ascultat pe amândouă, mi-a plăcut mai mult feminista.
Al doilea material e de la noi. Invitata principală este Monica Tatoiu, fostă profesoară de matematică și fostă directoare generală de corporație. Nu se declară antifeministă, dar unele dintre lucrurile pe care le spune mie îmi sună destul de puternic a antifeminism.
Monica spune că nu suportă activismul „de orice fel” și că ar trebui să terminăm cu „prostiile” despre egalitatea de șanse, pentru că oamenii nu sunt egali.
Povestește și că nu le lăsa pe femeile din subordinea ei să semneze acte care implicau cheltuieli când erau la menstruație. Motivul invocat e că hormonii le-ar fi afectat judecata.
Despre căsnicie, spune că, atunci când ai copii, „nu divorțezi decât dacă te bate de sună apa în cap”. Întrebată dacă o femeie ar trebui să rămână într-o căsnicie abuzivă, vorbește despre familie și despre jurământul făcut în fața lui Dumnezeu. Mai spune că bărbatul înșală pentru că este „instinctual”, în timp ce femeia înșală „și cu sufletul”. Iar despre femeile care spun că pot trăi singure afirmă că „li s-a urcat la cap”.
Apoi discuția ajunge la vot. „De ce votul unui idiot este egal cu votul meu?”, întreabă Monica. Propune o „școală de vot” și un examen la istorie și Constituție. Spune că dreptul de vot ar trebui să depindă și de plata taxelor. La un moment dat afirmă că dictatura ar fi mai bună. Puțin mai târziu, începe o frază cu „De când s-a dat dreptul de vot la femei…”, dar ceilalți o întrerup înainte să-și termine ideea.
Și la această discuție participă o feministă. După mai bine de două ore de podcast, am concluzionat că mi-a plăcut mai mult feminista.
Laura și Monica nu spun aceleași lucruri. Laura se opune autonomiei femeii în căsnicie și în vot. Monica respinge egalitatea de șanse și ar vrea ca accesul la vot să depindă de un examen. Amândouă găsesc motive pentru care unii oameni ar trebui să decidă în locul altora.
Știu că un podcast nu-mi poate spune totul despre un om. Totuși, după ce le-am ascultat pe îndelete, niciuna nu mi-a devenit mai simpatică, iar argumentele lor nu m-au convins. Mă întreb dacă există vreo antifeministă pe care aș asculta-o cu plăcere, chiar dacă, probabil, nu aș fi de acord cu ea. Încă n-am găsit, dar caut. Dacă știți voi pe cineva, de la noi sau de oriunde, nu vă sfiiți să-mi spuneți și mie.
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Tatoiu este un fel de Serghei Mizil doar că a muncit cinstit pentru banii ei.
Cred că fiecare persoană trebuie să decidă pentru ea însăși, fără ca genul să-i limiteze libertatea sau să-i stabilească valoarea. Și fără să se uite în gura ălora care „predică”, ci să gândească cu propriul creier. Să își stabilească propriul flow to go. Încă nu s-a inventat societatea aia, iar feminismul/masculinismul/orice alt curent cu „ism” ideologic dăunează grav sănătății, fiind întreținute de unii cu prea mult timp liber sau cu anumite interese.
Dacă feminismul dăunează grav sănătății, eu aș tinde să cred că e un rău necesar.
Din punctul meu de vedere antifeminismul, aşa cum îl descrii, e un reflex tâmpit şi anacronic, iar feminismul ăla militant, made in US, un pretext imbecil de promovat misandria, de asemenea anacronic, că egalitatea a fost atinsă de ceva timp, se urmăreşte supremaţia şi discriminarea pozitivă.
Când spui că egalitatea a fost deja atinsă, te referi și la violența fizică împotriva femeilor, reprezentarea lor în parlament sau sănătatea reproductivă? Sau te referi strict la egalitatea juridică?
Reprezentarea în parlament e bine mersi. Majoritatea femeilor din parlament sunt egale cu bărbații în jigodism, deci obiectiv atins, îmi închipui. Oricum, sexul nu ar trebui niciodată să fie criteriu definitoriu de alegere în asemenea cazuri, şi forțarea ideii ăsteia practic duce la ideea că femeia e inferioară şi nu poate reuşi prin forțe proprii, ceea ce e ridicol.
Violența fizică ține de educație. Şi violența, în general, are cadru legal de tratare, termeni gen femicid sunt un pic ridicoli. Crima e crimă.
Sănătatea reproductivă, cred că am trecut de limita la care era o problemă. Deşi, e drept, există tendințe regresive pe plan mondial. Ca perspectivă, probabil astea se vor intensifica, pentru că natalitatea în rândul celor ce le susțin e net superioară, şi la un moment dat vor deține majoritatea.
În rest, feminismul militant a avut rolul său în secolul trecut, îl mai are şi acum pentru persoanele dispuse să (fe)militeze în zone ale lumii unde femeia e la nivelul de bun mobil, dar în Occident e contraproductiv, şi exact cum aberațiile woke alimentează magarismul şi alte imbecilități, e un impuls prin contrast pentru „trad wife” şi alte idei asemănătoare.
Iar egalitatea juridică, n-am idee ce vrei să spui. În fața legii nu cred că sexul e un criteriu la noi, iar în unele țări e chiar discriminare pozitivă.
Sunt câteva lucruri în comentariul tău pe care le văd, sau mi le închipui :), semnificativ diferit. O să le abordez într-un text separat.
Ar fi fost chiar ciudat dacā nu era așa. Cel mai probabil avem experienţe de viaţă și personalităţi suficient de diferite.
Tatoiu este o hoasca penibila, o rusine pentru tot neamul femeiesc. As vrea sa o vad pe harpya asta (comparatia cu pasarea aia frumoasa este un compliment pentru Tatoiaca!) casatorita cu unul dintre indivizii pe care-i sustine ea, adica cu unul care-si bate femeia pana la limita sunatului apei in cap!
Sigur ala ar executa-o dupa ce i-ar citi istoricul de asa zisa femeie fatala ce se lauda ca a ..tut nu stiu cati pana la maritisul cu sotul actual! Tampita femeie!
Feminismul a fost si ramane o ideologie necesara (atata timp cat nu sustine ura fata de barbati desi ai zice ca feminismul extrem o cam face), a salvat si mai are de salvat inca multe femei ce traiesc in comunitati si societati patriarhale. Romania noastra scumpa se numara, din pacate, printre aceste societati.
La noi, barbatii nu vor sa renunte la privilegii, la ideea de dominanta in relatie, iar femeile, multe ca Tatoiu, adica subiective, adica proaste si ale dracului si traind in relatii inegale (nu e si cazul Tatoiu ca ea nu traieste intr-o relatie inegala) pur si simplu doresc ca si alte femei sa experimenteze nefericirea in care traiesc ele.
Mentionez ca in familia mea, timp de generatii intregi a existat o educatie in care femeia era iubita si apreciata iar discutiile despre cine este mai tare si mai mare nici nu existau! Din pacate, odata cu generatia mea, au intrat in familie tot felul de elemente degenerate cu tendinte de oameni ai cavernelor. Unii au fost eliminati, cu altii se lucreaza. Tot la eliminare daca nu dau semne de schimbare. 😅
Procesul ăsta de eliminare sună a material de roman polițist 🙂 .
Adica ceva cu un titlu de genu’ „Unde este Marcel?”Sau „Disparitia misterioasa a lui Marcel?”
Nu te contrazic ca ar putea fi vorba (si) de asa ceva! 😅
Pentru libertatile femeilor trebuie sa existe un spatiu dar la noi nu se gaseste asa ceva si de-aia trebuie creat. Exista legi dar nu sunt aplicate.
Bine ca asta cu neaplicarea legilor la noi este o caracteristica nicidecum o exceptie, din pacate!
Nu stiu ce antifeminst/a sa-ti recomand ca eu, citind din ambele tabere, pe sarite, nu am gasit pe cineva anume. Ar mai fi fratii Tate! Glumesc.
Fara sa vreau sa deviez, cand vorbim de drepturi si libertati egale imi vine mereu in minte gandul ca si femeile sunt agresori si pot fi chiar feroce intre ele, printre altele pot fi discriminatorii si foarte trist, cu copiii lor pot fi niste bestii. Si noi ii abuzam pe cei mai slabi fizic.
Ma intreb oare cum am fi ca oameni, noi, femeile, daca am fi egale, fizic, cu barbatii?
Această ultimă idee mi-a readus la viață instinctul de prepper.
Da, da, hahaha.. fa-ti rost de unelte, de tehnici de orientare in natura, de aparare personala. Pur si simplu ai grija sa-ti pregatesti un rucsac cu de toate ca sa poti parasi locuinta rapid! 😅
Eu ma recunosc in feminism si in antifeminism dar limita mea e acolo unde feminismul isi da mana cu LGBTQ ca sa stearga diferentele biologice dintre sexe, dorind sa fim toti o apa si-un pamant exterminand astfel identitatea noastra spirituala, fizica, biologica, morala, istorica..
Aici ideologiile astea reunite devin la fel de diabolice ca si nazismul si comunismul.
Hmm, se pare ca am si un strop de fascism in mine dar nu-l exersez doar il exprim. 🙂
Cum ziceam: ismele astea sunt periculoase, mai ales neologicizmele apăsate pe grumaz.
Ca om care crede in Dumnezeu afirm ca nu toate -ismele sunt rele. Dimpotriva. 🙂