După o zi în care omul pe care l-am votat, cu oarecare speranță, a fost prezent la Chișinău, și care nu a scăpat ocazia să mai execute o rundă grețoasă de catifelare a spațiului intragluteal al oranjadei de peste apa cea mare, fidel mizeriei românești, capul ce se pleacă paloșul nu-l taie, dar te face sigur capră, zeii miloși, sensibili la accesele mele de vomă, au decis că merit să încep o nouă zi cu sufletul plin.
Și mi-au trimis muzică. De fapt nu, au trimis artă! Și un orb a putut observa că, în ultimii ani, în toate genurile muzicale, excelența s-a născut în Nord. Este uimitor cum vânturile reci și sufletele aspre ale oamenilor fiordurilor pot să dăruiască lumii o muzică atât de caldă. De aceea realizarea celor patru norvegieni nu pare a mai fi atât de ireală.
Doisprezece ani de pauză le-au trebuit unor norvegieni să aducă în fața lumii unul dintre cele mai bune albume de power scoase în ultimii zece ani.
Ce a reușit în 2026 Triosphere poate să stea alături, cu mândrie justificată, de Helloween – Keeper of the Seven Keys, Blind Guardian – Nightfall in Middle-Earth, Stratovarius – Visions, Gamma Ray – Land of the Free, Angra – Holy Land, Kamelot – The Black Halo, Iced Earth – Something Wicked This Way Comes.

Sunt destule chestii care dezamăgesc constant. Din fericire, există unele ca Oceans Above, Stars Below, care reușesc să împrăștie mizeria, aducând lumină. Opt ani au trecut între The Heart of the Matter, care a fost și el o realizare muzicală de excepție, și reușita absolut fenomenală atinsă de discul ăsta din 2026.
După lansarea single-ului care a dat numele albumului, urmat de un altul, banger bine de tot, Shorelines, am sperat ca, după o pauză de atâția ani, să nu fie cele două piese, hai, poate încă una, vârfurile, iar restul materialului să fie cel mult digerabil. Așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor.
*****
Doar că oamenii au burdușit cele 49 de minute doar cu muniție de calitate. Este absolut încântător să vezi că s-a reușit: după o piesă bună urmează una la fel de bună și tot așa, foarte bun după foarte bun. După albumul ăsta, Triosphere și-au câștigat dreptul să lucreze măcar zece ani la următorul album. Eu aștept cuminte, îmi schimb stilul de viață doar ca să fiu contemporan următorului lor disc. Să miști în halul ăsta un deather/thrasher de o viață este mare, mare lucru!
Și să nu uit: ia de aici, AI shit!

Ida Haukland (insta), Marius Silver Bergesen, T.O. Byberg și Kenneth Tårneby au manufacturat în 2026 muzică de colecție, care nu ar trebui să lipsească din playlistul și colecția oricărui metalhead. Chiar sunt curios, după ce ascultați albumul, ce impresie v-a lăsat.

Triosphere – Oceans Above, Stars Below
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Când le vede fiordurile, până și un surd apreciază muzica nordicilor. Pentru mine, care nu mai am păr de scuturat metalheadul, banger înseamnă cu totul și cu totul altceva, aproape de sufletul meu. 🙂