Nu știu cum veți fi voi în această vară, dragii moșului, dar eu voi fi un pedestraș vivace. Mă voi manifesta biped în concedii, dar și zilnic, atunci când timpul îmi permite să pun un picior în fața celuilalt pentru a acoperi distanțe semnificative.
Ca un cetățean diagnosticat cu polineuropatie bilaterală periferică la picioare din cauze idiopatice, au concluzionat unii specialiști, rezultată în urma unui atac desfășurat de sistemul imunitar edelweissian asupra unui amărât de herpesvirus (cel al mononucleozei), au diagnosticat alții, la fel de specialiști ca primii, am devenit ușor sensibil la împreunarea solului cu tălpile dobândite prin naștere.
Așa că am optat pentru încălțăminte, a se citi hadidași, din segmentul destul de premium, acolo unde tălpile comode sunt un standard ordinar.
Pentru că a venit vara și voi fi pus să adaug cracimetrajului distanțe serioase, rezultate în urma vânătorii de obiective istorice și a locantelor care găzduiesc localnici înfometați, m-am gândit, după multă vreme, să-mi iau sandale.
Ultima pereche achiziționată a fost undeva acum peste zece ani. Era ceva din piele, ceva, cică de firmă, cu vârf semideschis, și a reprezentat, după numai două încercări (ambele prin casă), un eșec absolut, urmat de un retur scârbit.
Asta pentru că dețin un deget, cel mare, de la piciorul drept, care are un singur scop în viață: să iasă la aer prin orice găurică. La început am crezut că are nas și se sufocă în șoșoni, de aici eforturile lui disperate de a evada. Dar nope, e doar un defect de proiectare. Drept urmare m-am ales cu un deget permanent erect. Așa că sandalele trebuie să aibă musai vârful închis, ca să țină prostul înăuntru. Iar talpa comodă, din motivele de mai sus, adaptată pentru bântuit urban dar și pentru hălăduit prin munți străini.
O altă problemă planează deasupra achiziției: calapodul. Chiar dacă port 46 și jumătate, am labele, hăhăhă, râs băsescian, era să scriu altceva, înguste. Adică dețin, în loc de tălpi, schiuri, nu rachete de tenis, ca alți hăndrălăi, frați din ordinul oamenilor peste 190 de centimetri. Deci formatul tre să fie unul îngust.
După un research aprofundat, stau și baleiez într-o stare de nehotărâre (care îmi scoate din minți soția) între următoarele modele:
-
Salomon Udara Advanced – link
-
Salomon Techamphibian 5 – link
-
Hoka Hopara 2 – link
-
Keen Hyperport H2 (ăștia știu că au calapod lat) – link
-
Teva Flintwood – link
Întrebare pentru doamne, domni și oamenii plajelor: voi ce ați alege să purtați sau ce purtați? Iar în cazul doamnelor: mai ieșiți din casă dacă colegul de apartament și viață are așa ceva în picioare?
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
În vacanțe port, în general, pantofi sport și șlapi, dacă-s la mare. Pe vremuri, aveam o geantă numai pentru pantofi, inclusiv cu toc, asortați la outfituri. Mare parte se întorceau acasă nefolosiți, dar na, să fie. Soțul poartă și el tot pantofi sport și șlapi și l-am încurajat să poarte și sandale bărbătești cu pantaloni trei sferturi. În ideea că la muncă purta și poartă, zilnic, bocanci de șantier și pantaloni lungi. Iar în timpul liber pantofi sport casual cu jeans și, ocazional, pantofi din ăia de costum și costum. Să diversifice, cum ar veni. Am reușit cu pantalonii trei sferturi doar. Aș putea să forțez un pic lucrurile, să-i iau eu niște sandale bărbătești mișto și să insist să le poarte, dar mi-e să nu-i vină vreo idee năstrușnică, respectiv să le poarte cu șosete. :))
M-am uitat după ce am scris în link-uri, aaah, și astea-s sandale? 😀
@Anduța, cum adică dacă alea din link sunt sandale. Așa trebuie să arate sandalele de om bărbat.
Deci el zice că nu poartă sandale și punct. Nici măcar nu-și pune problema cum ar trebui să arate sandalele de om bărbat.
Există sandale de piele bărbăteşti care arată chiar bine. Pentru cine suportă să le poarte. Mie mi se par nepractice şi incomode.
La unele din piele mă uitam și eu și mi-ar fi plăcut pentru el. A zis că nope și nici n-am insistat, că sincer, nici n-am identificat vreo nevoie să poarte sandale. Iar dorința mea de diversitate la papucii lui nu era chiar o nevoie.
Alea din link sunt adidasi anemici care nu au trecut testul bre, nu sandale. Strutocamile.
Eu am Columbia si Teva, recomand Teva. Ale mele au o talpa foarte buna.
Pentru sosete flausate, obligatorii, recomand ceva pe alb. :))
Cred ca pe astea le am:
https://en.aboutyou.de/p/teva/sandals-langdon-14511593
Eu le-am gasit undeva la 300 de lei anul trecut.
*
In concediu m-au batut slapii si a trebuit sa-mi cumpar altii. Vreo doua zile i-am purtat cu sosete ca sa pot sa merg, a fost vis. Am regretat enorm ca nu aveam sandalele la mine din cauza unui puseu de minimalism cand am facut bagajul. Puteam sa umblu „legal” cu sandale si sosete, cum ar trebui de fapt.
Eu port niște țeve, achiziționate prin Creta acum doi ani. Vârf deschis dar talpă extrem de comodă. Cel mai tare la sandale mă enervează pietricelele.
@OldJohn, alea cu vârf deschis nu le pot suferi.
Pe mine m-a făcut mama potrivit la ambele extremități: îngust și la picioare, și la minte. În afară de cârceii cauzați de frig în toiul verii, când și degetele mele stau ridicate ca niște suricate, picioarele mele se simt binișor în sandale lumești, de Decathlon, fără pretenții financiare. Talpa cramponată e făcută atât pentru incursiuni urbane, cât și pentru plaje stâncoase. Am intrat în mare și în râuri cu ele, le-am spălat și cu lancea, nu s-au stricat deocamdată. Doar greutatea mea de very imposing peacemaker face ca labele să înceapă să ceară pauze de odihnă după circa 15k de pași dansanți. Chiar dacă au început să se uzeze, de vara asta mi-au rămas pe picioare sandalele juniorului cu 46,5 amprentă la sol, care refuză să le mai poarte din motive de adolescență. Identice cu ale mele.
Am avut acum vreo 15 ani niște sandale sport cu bombeu împletit din benzi elastice în genul Keen Hyperport, luate din Germania, care permiteau aerisirea eficientă în detrimentul organoleptic al celor dragi, dar n-au ținut prea mult.
Ca să fii în ton cu moda, ia-ți crocși hidoși și vei putea sărbători și Ziua Marinei, că arată ca niște vapoare pe calapod mare. 🙂
@Kronwurst, polineuropatia periferică mă obligă să aleg ce este cât mai ergonomic.
Cică sunt comozi și crocșii. Probabil espadrilele din pânză sunt mai indicate, în cazul tău.
@Kronwurst, pleacă man cu mileurile tale. Mai bine merg în mâini.
Adică așa? https://imgur.com/a/XGJ77t4
🙂 Dacă ți-e mai ergonomic, cine sunt eu să mă pun în calea fericirii tale.
Îmi pare rău de diagnostic, nu e din cele ușoare. Eu port Ecco, nu mai știu cum se cheamă, dar au o talpă bună. Merită să te uiți și pe Meindl.de, au încălțăminte de calitate și la numere foarte mari.
Eu port 46. Sau 47, depinde de marcă. 90% din timp bocanci. Chiar şi la 35 de grade. Chiar şi la alergări uşoare, că-s putoare sinistră şi mai bag rar maxim un 5k, iar alergatul în bocanci are aplicabilitate practică extinsă. Am încercat sandale o singură dată. Le detest. Tolerez adidaşii, dacă sunt măcar un pic impermeabili şi au aderență bună.
Şi detest şi pantalonii scurți. De când mă ştiu. Poate ar trebui să lucrez un pic la asta dacă vreau să alerg mai mult.
Partea bună e că pot merge lejer 20-25 de km în bocanci şi mi se par mai comozi decât nişte espadrile. Alt potențial de aplicații practice.
Esti doomsday prepper sau ceva? :))
Orice e mai comod decat niste espadrile.
Să fiu sincer, aş fi vrut să fiu doomsday prepper. Mai am accente ocazionale de prepper simplu, iar bocancii mi se par cea mai versatilă încălțăminte. Iar şansele de a avea nevoie să alergi în bocanci într-o situație reală sunt mai mari decât cele în care ai alerga în chiloți şi adidaşi (eventual ca în bancul cu moşul ce aude fluierături în ureche). Simplă pregătire specifică.
Asta, şi de mic mi-au plăcut bocancii şi hainele negre.
Eu nu mai port nici iarna bocanci, ma descurc cu niste pantorfi columbia din piele. Anul asta am avut zapada cateva zile, dar anul trecut nu am scos ghetele deloc. O sa le arunc cu kilometraj mic cand va deceda lipiciul care le tine la un loc.
Fiecare cu alegerile lui. Consortul poartă exclusiv bocanci și eu pot doar să mă bucur. E adevărat că are și niște Palladium pentru când e foarte cald, dar iremediabil tot în bocanci ajunge.
Ooo, daca eu, la 38 cu picior ingust am probleme, imi inchipui la tine cam ce problema e!
Eu sufar de saboti-imi plac de mor, as purta tot timpul-nu gasesc pe calapodul meu! Chiar trebuie sa mi-i schimb pe cei de la munca, mi-e groaza de comandat si de returnat, am cele mai groase branturi bagate si tot merg cu degetele indoite! La 12 ore de alergatura si discopatii in diverse stadii…
Cu toate că vara nu e foarte lungă (contrar a ceea ce s-ar putea crede) folosesc o pereche asemănătoare cu asta: https://share.google/ojZJoqthG0oHbSK4r. Sunt comozi la mers, nu știu dacă se potrivesc la problemele pe care le ai (sănătate maximă!), doar că mă bronzez cu dungi pe picioare.