Ce poate ieși dintr-un proiect pus la cale de Niklas Sundin, unul dintre fondatorii Dark Tranquillity și Enrico Longhin, songwriterul The Moore? O nebunie muzicală, asta ar vedea lumina zilei.
Acum o aproximativ o lună prezentam coloborarea dintre Enrico Longhin și Mikael Stanne, The Following Silence, și am subliniat, după ce am ascultat cântecul, că așteptările mele pentru albumul de debut al oamenilor de la Time and The Hunter, sunt setate la un nivel înalt.
The Deep, mi-a confirmat că am cântărit corect cum o să fie viitorul disc. Și a venit ziua lansării lui, cu susținerea unui mic label, Inertial Music, dar și mult așteptata zi a audiției.
Și a fost atât de bine, multă muzică de pansat sufletul în zilele astea negre și lipsite de speranță. Multă iubire și lumină în fiecare piesă, echilibrând o perioadă înțesată de accese de ură, revoltă și isterie.
Nu dau note, de fapt o să arunc ceva foarte aproape de zece, sau de ce nu, chiar zece, pentru că pe tot albumul este muzică de nivelul ăsta.
Time and The Hunter – Weapon Part I / Facebook
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Sunt unul din cei care citesc în liniște, fără să comenteze, dar albumul asta m-a uns pe suflet.
Mulțumesc 🙂
De partea mea este plăcerea. Eu mulțumesc.
Greu, la a treia ascultare… dar m-a prins tare de tot, iar piesa cu Stanne e rupere!
Ești greu de mulțumit, bine că a fost cu bine.
Aoleu! M-ai speriat, așa că m-am pus pe ascultat. Concluzia? Mulțumesc pentru amenințare, am scăpat și să fiu mâncat și mi-a și plăcut mult de tot! Încă nu tot albumul, dar am renunțat la radio în mașină ca să-l ascult mai mult (P.S. la radio NU ascult muzică)
cu mare plăcere.