Zilele trecute casa noastră a fost lovită de tsunamiul curățeniei din preajma sfintelor sărbători. Am încercat din răsputeri să scap de pe golgota moștenită de la moșii și strămoșii noștri dar orice mișcare evazivă a fost pur și simplu ineficientă.
Eu cred cu tărie că toată nebunia asta este provocată de un virus, la fel ca în cazul encefalopatiei spongiforme sau al virusului rabic, căruia nu i-a fost găsit încă tratament. Poate Big Pharma dacă nu s-ar trage pe cur, pierzând timp prețios, căutând tot felul de remedii pentru cancere și alte prostii, ar găsi un tratament pentru eradicarea virusului curățeniei care lovește toate gospodinele de bună credință din România în preajma fiecărei mari sărbători creștine.
Băi frățiori, dacă te uiți în ochii fiecărui bărbat înscris fără voie în campionatul național de curățenie, se poate citi o durere adâncă. Noi, urmașii vânătorilor de mamuți, am ajuns să avem frisoane de frică în preajma sărbătorilor, când casa trebuie întoarsă cu curul în sus, din cauza voastră. Unii dintre noi oftăm când ne uităm la documentare sau filme despre gladiatori pentru că am prefera să înfruntăm fiarele din arena în locul covorului întins pe bătător.
Singurele competiții în care vreau să înfrâng în timpul sărbătorilor sunt cea de stat degeaba și aia de băgat în tine bucate tradiționale. Și mie îmi place să le combin, statul degeaba cu băgat chestii din porc în aparatul digestiv.
Programul meu sărbători nu prevede câștigarea tofeului Ajaxul de Aur, este în schimb plin de task-uri de genul, piftie viteză, cea mai grea ceafă pe grătar și cea mai multă salată de beuf, competiții mult mai serioase și plăcute.
Nu cred că există, și dacă sunt din ăștia, trebuiesc trași în mop, bărbat geto-dac care în preajma sărbătorilor să se ridice de pe canapeaua pe care șade domol și cu scânteieri de entuziam în privire să îi spună femeii din viața lui, draga mea am chef de bătut covoare și apoi de șters geamuri ceva de speriat.
Ăsta este unul dintre motivele pentru care trăim mai puțin ca voi, murim ca să nu mai trecem printr-o nouă curățenie de Crăciun sau de Paște.
Vreți bărbați fericiți și în viață? Renunțați la nebunia curățeniei înainte de sărbători majore.
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Virusul ăsta bântuie și printre purtătoarele de scut vikinge. Ca să găsești ajutor pentru curățenie în preajma sărbătorilor trebuie să te gândești cu cel puțin două luni înainte.
Așa de multe scuturi de curățat sunt?
Păi te trăsnește Thor dacă ești ticălos. Dacă nu-ți ții casa lună, cine crezi c-o să măture după tine în Valhalla? Walkiriile? S-au emancipat și ele.
Sunteti niste plangaciosi. Niste carlige de rufe, asta sunteti😁. Asta cu ” Esti carlig de rufe sau ce?” e vorba mamei.
Nu nu am facut curatenie. Sunt bolnava de vreo saptamana, asa ca stau lejer in pat. Si nu, nu am sa fac mai mult curat decat de obicei (face tanti care vine la curatenie).
Și nu aranjezi înainte să vină doamna cu curățenia?
Tanti vine o data la 2 saptamani. Asa e contractul. Face si ea ce poate. Panzele de paianjen raman oricum, spre disperarea domnului sot. Ea nu le vede, eu nici atat 😂. Asa ca din cand in cand ii dau un pamatuf domnului sa adune panzele de paianjen🤷♀️.
Nu aranjez. Nu iau decat flacoanele si tuburile cu creme, sampon si pasta de dinti de la dus si chiuveta. In rest nu prea aranjez. Se descurca tanti si singura.
De câte ori mă obligă doamna la cumpărături mor câte puțin, căci nu plecăm fără vreun maclavais de curățat podele, covoare, tavane, geamuri sau țumburuci, draci – laci. De fiecare dată compensez cu vreo soluție care să-mi curețe instalația internă. Na, să vadă și ea cum este.
Poate își dau și ele seama de cât de puține lucruri avem noi nevoie să fim fericiți.
Doar 3: sex, mâncare, somn. 🤪
Restu-s de umplutură. 🤭
exact așa.
JT considerând sala „de umplutură”. Ciudate vremuri am ajuns să trăim.
Când ne-am mutat la „casa noastră” am luat o decizie foarte practică: minimalism la sânge pe parte decorativă + muuulte spații de depozitare. Cu uși. Fără covoare, fără perdele și draperii (doar draperii), fără chestii adunătoare de praf pe rafturi deschise, fără biblioteci deschise. Bine, mama a remarcat, la început, că „parcă e neterminată (casa)” în fața acestor lipsuri estetice, dar s-a obișnuit în timp, ba chiar a observat cât de greu se depune praful la noi, comparativ cu la ei acasă. Robo bântuie o dată la două zile, aspiratorul clasic intră în acțiune săptămânal, iar acarienii sunt supți de perne/saltele/canapele o dată la 2-3 luni. Cu geamurile e o mică problemă, în sensul că nu se mai spală pe exterior din octombrie până în martie. Am făcut o frumoasă pneumonie la un început de decembrie și m-am lecuit, pe restul din casă nu-i deranjează neam să le spele doar ploaia. O curățenie săptămânală mie îmi ia maximum 1 oră, se păstrează decent până la următoarea, nu văd niciun motiv să mai fac și o extra curățenie pentru sărbători. Mai degrabă între sezoane mi se pare binevenit un declutter, o sortare de lucruri care să plece din casă. Teorie: Bărbații mor înainte din lipsă de credință, nu de frică. Ei nu cred că vor putea duce durerea traiului fără jumătățile lor. Ele sunt ceva mai încrezătoare că vor putea răzbi, că na, virusul „puternice și independente”, care ar afecta în special femeile. :)))
Să știi că de aia dăm colțu noi mai rapid.
Noi dăm colțul mai rapid din nerăbdare, să aflăm ce-i după colț.
Ce-i aia curățenie „de sărbători”? M-am vindecat de boala aia în momentul părăsirii casei părintești. De-atunci am trecut la programul „curățenia săptămânală” și aia e.