Între 15 și 25 august a avut loc la Chișinău, ediția 45 a Campionatului Mondial de Armwrestling și cea de a 26 ediție a Campionatului Mondial de Para-Armwrestling.
Asta așa ca info, pentru că nu vreau să vă plictisesc cu detalii despre participanți, care au fost cam 1500 din peste 60 de țări, câștigători, reguli.
Nu este fotbal să îi putem acorda atenție unei Mălina Deaconu, proaspătă campioană europeană la categoria 50 de kg, braț stâng, la fel ca unui fotbalist, oricărui fotbalist, ce dracu, români suntem, ne respectăm sportivii, nu pe toate fantomele care câștigă titluri la tot felul de adunări de pierdut vremea. Spre stadion, băeți, spre stadion.
Ca să închei, au fost mult mai mulți români care au avut prestații excelente, că tot se miră lumea cum de avem rezultate când sportul românesc este atât de obidit, referindu-se totuși la discipline la care federațiile au bugete destul de serioase. Hai să vorbim de rezultate acolo unde bugetul de competiții este la nivelul achizițiilor de hârtie igienică pentru alte federații. Și sunt destule rezultate, unele uimitoare, obținute de oameni uimitori.
Internetul de care nu știți, a luat foc la un meci pentru titlul de campion mondial de para-armwrestling, dintre doi sportivi, Vakhtang Akhobadze din Georgia și Bokbosun din Kyrgyzstan, atunci când ultimul a refuzat să dea mâna cu georgianul.
Un amănunt, care după refuzul sportivului kirghiz de a întinde mâna, a adăugat cel puțin zece levele de aură pentru Vakhtang, a fost momentul în care georgianul înainte de meci și-a făcut semnul crucii. De aici până la numirea lui ca soldatul lui Hristos, cu Dumnezeu alături nimeni nu poate fi învins, vorbim de zeul creștin, cel musulman care se ocupă de Kyrgyzstan, era chemat în altă parte și nu a fost pe fază, a mai fost nevoie de un sfert de pas.
Pentru gestul cu mâna și o grimasă, pe care toată lumea a catalogat-o ca fiind dovadă de aroganță și lipsă de respect, sportivul kyrghyz a fost desființat de internetul bun și drept. Aș fi trecut, relaxat, pe sub radar, un asemenea eveniment dacă nu erau destule comentarii ale unor conaționali care înfierau plenar pe musulmanul arogant și ridicau pe cele mai înalte trepte pe protejatul lui Hristos din Georgia.
Internetul îți oferă orice fel de informații la un click distanță, true that, dar dacă ești deosebit de prost te vei limita la un singur click. Dacă oamenii ar mai avea energie pentru încă câteva click-uri, ar constata că primul i-a dus departe de adevăr, dar este greu când ești suficient și îți curge scuipat din gură iar prima ta reacție este să absolutizezi singura informație pe care ai avut bunăvoința să o găsești. Este practica obișnuită a proștilor cu păreri.
Bokbosun, suferă ca și georgianul de paralizie cerebrală, care printre simptomele fizice specifice, a căror gravitate diferă de la un bolnav la altul, are niște componente psihice, cum ar dificultăți de control al emoțiilor, lipsă de empatie. Și astea diferă de la bolnav la bolnav. Omului ăla, sunt convins, că nici măcar nu i-a trecut prin cap că gestul lui poate fi interpretat ca o dovadă de aroganță și că stârnit atât de multă isterie, modul lui de comportament, fiind o consecință directă a afecțiunii de care suferă.
Valoarea ca sportiv a georgianului este incontestabilă, nu este degeaba campion mondial la categoria sa, dar nu despre asta am vorbit. La fel fel de valoroase sunt și participările tuturor celor care au formă de dizabilitate, fiind dovada clară a victoriei spiritului asupra cărnii. Nu cred că trebuie să pătăm așa ceva cu sentimente mici, cuvinte ca karma, Dumnezeu a făcut dreptate, creștinul a învins musulmanul rău sau invers.
De ce simțim nevoia să introducem într-o ecuație, care nu are nevoie de asta, religia, de ce dorim mereu să murdărim ceva frumos cu ură, de ce dracului nu mai dăm încă două click-uri?
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Multumesc pt punctul de vedere
Cu plăcere.
Io nici nu stiam ca exista sportul asta.
Bine ca citesc la tine sa mai invat si eu ceva.
In rest, probleme mari cu fostele republici sovietice sau vecine cu ele.
Pai, vreau să mai spun povesti cu oameni. Oameni cărora societatea le refuză dreptul de a avea povesti.
@AdinaE, nici eu. Da’ am prins curaj când am văzut că a mai recunoscut cineva. Așa suntem noi, bărbații, curajoși:)))
Viața de zi cu zi îți oferă dovezi zilnice că, dacă există un fel de echilibru (să-i zicem karma) sau un fel de Creator al Universului, lucrează la nivel macro și interesul pentru problemele triviale și dorințele meschine ale oamenilor e egal cu cel al politicienilor români pentru bunăstarea populației.
Oamenii care fură sau mai rău au șanse maxime să se bucure de roadele acțiunilor până dau colțul, dacă nu interferează justiția pământească. Sunt șanse excelente să faci fapte „bune” (în viziunea ta, cel puțin, că nu poți calcula impactul extins) și să duci o viață mizerabilă (chiar dacă aștepți un fel de răsplată, fie ea și post mortem). Restul ține de tot felul de mecanisme de „coping” ( m-am născut sărac și bolnav, dar ce mișto o să fie pe lumea ailaltă/ mă va răsplăti Cel de Sus dacă voi merita/ cei răi își vor primi plata mai devreme sau mai târziu sau la Judecata de Apoi). Ajută ca la mort tămâia, iar ca bază pe care să-ți clădești viața sau să iei decizii, chiar strică.
Ador ideea de Dumnezeu atent la nevoile fiecăruia, un fel de valet al cetățeanului credincios.
Că tot vorbeai mai sus de karma, în comunitatea asta mică prin care locuiesc am avantajul că văd sau aud cum i se mai întoarce câte unuia bumerangul în freză. 😂
Bine, câteodată îl mai ajut și eu😬
😂
Și povestea sportivei nevăzătoare care a pierdut medalia de bronz, m-a întristat foarte tare!
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&opi=89978449&url=https://www.g4media.ro/un-gest-de-bunatate-a-costat-o-pe-o-sportiva-paralimpica-medalia-de-bonz-atleta-va-face-apel-la-decizia-de-a-fi-descalificata.html&ved=2ahUKEwihyIbq4dmIAxV69LsIHZ9VAG4QFnoECBUQAQ&usg=AOvVaw07oTM1x7S1BETZfCrLGO9I