După ce că habar nu am ce fac pe blog, în afară de a scrie chestii discutabile și a pune niște hyperlinkuri, fotografii, la sfatul colegei mele de urbe, Solandi, am schimbat limba, din engleză în română, chestie care m-a băgat în cea mai densă ceață. De aia prefer Windows-ul în engleză.
Nu trec mai departe fără să le mulțumesc sincer, dintr-o poziție aproximativă de drepți, lui Krossfire, Bogdan și nu în ultimul rând lui Solandi pentru întreg suportul oferit, cu scuzele de rigoare pentru timpul pierdut cu un cap tare ca mine. You’re great guys!
Am ales să mergem la București cu trenul, mai puțină bătaie de cap, sunt fan tren #demik, mai tăiem din amprenta de carbon, îmi iau revanșa pentru aia lăsată de Gheruță.
Anyway, am considerat întotdeauna că este ceva romantic în mersul cu trenul, cred că ar putea fi, așa cum este pe afară, o alternativă viabilă de transport.
Trenul, un intercity de Galați, surprinzător de curat, cu aer condiționat funcțional și reglat omenește.
Când a apărut un nene de la CFR cu o tavă cu cafele, chestii de ronțăit, ca în avion, soția și eu ne-am blocat. Nu credeam că așa ceva există într-un tren din Ro. Ne-am deblocat rapid și am luat două cafele cu lapte, foarte decente, domnul ne-a urat, cu un zâmbet larg, călătorie și o zi frumoasă. Deci se poate cu români fără rictusul ăla de futuți în cur fără vrerea lor.
Din nefericire, indiferent cât de curat este trenul sau cât de afabil este personalul, calea de rulare rămâne aceiași. Din alte timpuri.
Prin alte părți trenurile parcă plutesc, la noi ai parte tot drumul de un ruliu generos, cu șanse reale ca până la București să ajungi să suferi de rău de mare.
În timp ce stătea și urmăream, pe telefon, că laptopul nu am avut pe ce să îl așez în tren, un episod din Lost în Space, soția citea o știre cu Delon care a cerut ca atunci când moare să fie îngropat împreună cu câinele lui.
Nu știu ce vârstă are câinele, dar bănuiesc că dacă s-ar fi dat curs dorinței actorului, animalul trebuia eutanasiat înainte, civilizat, nu adus ca jertfă la marginea gropii. Că nu cred că au murit amândoi la unison. Chestia este că ăia ai lui, familia, au refuzat. Nu comentez dacă a fost o decizie corectă sau nu.
Atunci mi-am adus aminte de dorința postumă a lui Nicu Covaci de a fi incinerat și cum a ajuns să fie îngropat, că așa a hotărât familia.
Adică ăia s-au pișat pe ultima dorință a omului și au hotărât ei că dă mai bine la publicul ortodox să fie înhumat, tradițional și creștinește.
Acum revin la mine, m-am declarat fără religie la ultimul recensământ, doresc să fiu incinerat în cazul în care sunt chemat la îngeri, dar fiindcă sunt sigur că familia mea o să țină cont de asta, știe careva care sunt pârghiile legale pentru ca dorința mea să fie îndeplinită.
Știu, o să spuneți unii dintre voi, ce contează mă metoda de ambalare când tu ești mort. Uite că pentru mine contează.
Revenim la chestii mai vesele, sunt nerăbdător să văd cum o să performeze Michael Jacksonul generațiilor tinere, eticheta îi aparține lui Kross, înjurați-l pe el, mai ales că am înțeles că englezul nu o să aibă formație în spate.
Vă avertizez, vreți nu vreți, mâine o să citiți părerea mea despre prestația morcovului englez.
Precizare:
Aceste rânduri au fost scrise în tren, pe telefon, anumite greșeli sunt, sper, scuzabile, poză la articol o să fie pusă mai târziu.
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Nu pot sa cred că în tren călătorii sunt serviți cu cafea!
Eu și soțul meu dorim să fim incinerați.
Gemenii știu și nu au probleme cu asta. Au promis că vor face cum dorim noi.
Mama mea e cu pomenile și nu i-a picat prea bine să audă.
I-am spus că dacă mor înaintea ei, să își vadă de treabă și să îl lase pe soțul meu să se ocupe.
Nu vreau pomeni și nici slujbe.
Și eu m-am declarat fara religie.
Copiii au făcut până în a6-a la școală și la cererea lor i-am retras.
Am mai mers cu trenul și se pare că doar intercity-urile au genul ăsta de servicii.
Asta cu incineratul ar putea fi nesigura: familia primește cenușă mortului dinainte. Ca la moara…
Vrei sa ajungi pe televizorul altei familii???
Nu grija cu cenușa mă deranjează pe mine.
https://funerare-etern.ro/incinerare/
Cu limba romană nu am avut încotro, i se strepezesc dinţii pluginului ăluia în diacriticele ei. Poate fi o soluţie de moment, fii optimist.
Despre câinele lui Delon – parcă are vreo 10 ani. Ziarele au trunchiat, ca de obicei, adevărul. Nu au scris şi că dorinţa ar fi fost din compasiune pentru câine, să nu sufere după moartea lui cum fac de obicei câinii când le mor stăpânii (da, ar fi urmat să fie eutanasiat şi îngropat odată cu actorul). Câinele nu știu ce părere are despre faza asta, vom vedea dacă va trăi vesel în continuare sau va fi trist şi va refuza să mănânce şi se va stinge din picioare de dor. Familia nu l-a putut eutanasia, constrânsă un pic şi de organizaţiile pentru drepturile animalelor.
Paralela cu Covaci merge până la natura dorinţei care îl privea doar pe el, dincolo era vorba şi de altă fiinţă. Da, religia e fixată cu rădăcini adânci în mintea unor oameni de nu pot îndeplini ultima cerință a unui om.
Aceeaşi opţiune am trecut-o şi eu pe formularul online de la recensământ. Despre incinerat nu ştiu care e întreaga procedura legală.
La Ed era să ajungem şi noi dar n-am finalizat ideea, copilului îi place. Și mie unele melodii. Aştept impresii.
Detaliile astea cu câinele lui Delon nu le știam. Este diferență, mă gândesc că animalul suferind de o boală terminală nu își poate manifesta zgomotos opoziția atunci când stăpânul alege eutanasia. Prietene stăpân mie îmi place morfina și droagele măcar acum să profit.
Stai linistit. Si incinerat tot asa te primesc ingerii. Nu de alta, dar trupul iti ramane pe / in pamant. De luat iti iau doar sufletul, nu?
Cel putin asa privesc eu lucrurile, nu ca nu stiu ce patriarh care a interzis incinerarea.
Incinerat ocupi și puțin loc.
„Si incinerat tot asa te primesc ingerii”
Până auzi niște bombănituri la poarta Raiului: „Băga-mi-aș aripa, iar a venit unul cu figuri de special în cap și acum trebuie să stau să rezolv un puzzle…”
🤣🤣🤣
În .no unele trenuri sunt plutitoare, dar dacă te referi la preț, în momentul în care numărului de persoane trece de 3, atunci e mai rentabil cu mașina. Ca să merg în vacanță cu avionul, am mers până la aeroport cu mașina pe care am parcat-o o săptămână acolo și tot a fost mai ieftin. Ca să nu mai vorbim că nu sunt trenuri când vrei tu.
Am să trăiesc cu frica de a împărtășit soarta lui Covaci dacă nu supraviețuiesc soției. Copiii sunt deschiși și la minte, dar nu se pot pune cu stihiile naturii. Și OldJana în momente de durere cam așa se manifestă. Mă bucur că voi fi mort atunci și nu îmi mai pasă, dar o voi bântui!
Ziceai ceva de buton de laic, cum are Bogdan?
Nu este vorba doar de preț. Mult mai repede ajungi cu trenul de la București la Brașov decât cu mașina. Merge un tren din când în când.
O să văd ce plugin trebuie și pentru likeuri.
îmi place pe blogu’ tău că nu sunt nebuni/extremiști; deocamdată! @JT, se-aude?
la aia cu Covaci… la cum ajunsese omu’ în ultima vreme, s-o fi gîndit familia, Phoenix… fie să renască… le-o fi ajuns și lor
Probabil că or să vină, vedem atunci. Eu tot cred că ăia trebuiau să țină cont de dorința lui.
Oricând cu plăcere 🙂
Cât despre Nicu și Alain, aș spune că pe undeva mi-e foarte greu să comentez ceva. Încă nu am reacții pe temele enunțate, mă mai gândesc.
Io sunt surprins cum ați putut să vă beți cafeaua pe o așa cale ferată! Nu s-a vărsat din pahar?😃
Poti face o clauza in testament , asta daca e facut , in care daca nu ti se respecta dorinta de incinerare mostenirea se transmite catelului/pisicii sau organizatie de incinerare , asta se aplica cred doar in cazul in care exista un singur parinte , in cazul ambiilor nu stiu sa iti spun dar banuiesc ca daca isi fac testament amandoi si lasa descendentilor totul , atunci sunt obligati sa respecte , nu am pus de ceva timp mana pe un drept de familie sa te lamuresc , cel mai bine te lamureste un notar , eu fiind singur am luat decizia de a lasa unui prieten apropiat am fost cu el am pus clauza de incinerare si restul „avutiei” lasate ce se excuta dupa moartea mea daca respecta clauza , daca nu ghinion vin sa il bantui :)))
Cred că notarul este soluția.
Testamentul e super atacabil din pacate.
@Edel Despre Covaci nu s asa de sigur ca nu i au facut pe plac si faza cu inmormantarea sa fi fost la deruta INSA daca chiar nu i au respectat dorinta mi s ar parea de un mare PORC.
Pai și căi legale ca să îi fie respectată omului genul ăsta de dorință, sunt?
Vezi un notar , discuta cu sotia in prealabil legat de testament si toate cele , opinia mea . Pentru a ataca testamentul urmasi pot sustine ca nu ai fost in toate mintile si erai dus cu pluta , hartie si de la psihiatru ca esti ok mental si asta e , legi imbarligate in „frumoasa” Romanie .