În sfârșit a sosit momentul ăla în viața mea când încerc să stau cât mai puțin în bucătărie. Nu credeam că ajung la etapa asta, mai ales că a găti, chiar și la nivel de amator care are străbateri de șefeală, era echivalentul unui adevărat refugiu
Să dezvoltăm puțin partea cu frugalitatea în bucătărie. Înainte experimentam, stricam ingredientele, ruinam rețete, aveam foamea aia de nou, de provocare gastronomică, nu oboseam, nu mă plictiseam. Nu mai spun că eram fiert pe toate emisunile de gătit, sorbeam fiecare cuvânt de șef, vibram la fiecare lovitură a lamei pe tocător, mă bucuram ca un copil când vedem toată munca oamenilor ălora încununată de un plating fabulos.
Acum, frați și surori, sunt la nivelul în care arunc o bucată de animal mort într-o tigaie încinsă, într-o altă tigaie, încinsă și aia, pun, în zile cu chef, niște legume proaspete la sotat dar de cele mai multe ori în vasul ăla încins sfârșește o pungă de legume congelate rapid. Singura aroganță, în afara condimentelor, că în tigăile alea aterizează și o bucată de unt sau două, trei gâturi de vin.
Ca să exemplific, astăzi prima mea masă, care o să fie luată cam pe la 11-12, conține următoarele ingrediente, un strop de ulei de măsline, o bucățică de unt, un cățel de usturoi lăsat până devine translucid, piper.
După câteva minute am basculat peste conținutul unei caserole de champignoane. Câteva clipe mai târziu în timp ce făceam o salată, eu nu pot fără legume lângă, mi-am adus aminte că cu o zi înainte desfăcusem o conservă de năut, din aia de săraci, vândute în supermarket ca marcă proprie, și una de fasole, asta marcă de bogați.
Le-am scurs și le-am azvârlit imperial peste ciuperci. Am mai lăsat câteva minute și am încheiat opera gastronomică, ca un adevărat șef plin de stele michelin, cu lingură de pesto, tot de săraci, luat de la Lidl.
Am ajuns ca din unul care avea frisoane când toca legumele pentru ciorbă, dacă nu erau de tăiate aproape aceeași mărime, făcea crize cu spume la gură, să fac supe creme. că arunc alea, mixez, condimentez, dacă mai este nevoie, și aia e.
Cam așa este la mine, pe la voi prin bucătarie cum este cu găteala?
Descoperă mai multe la Lista lui Edelweiss
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Te joci cu focul și cu cuvintele.
Eu n-am kef să fiu șef bucătar. Pentru asta am nevastă.
Eu curăț legume eventual mai dau carnea jos de pe câte un ciolan și gata,contribuția mea în mucatarie e minim invazivă.
Până și în Africa, timp de un an am găsit pe cineva care știa să gătească pe gustul meu.
Eu cred că la observația cu gătitul și nevasta o să doară.
Cand e vorba de gatit am un al saselea simt. Pot sa vad doar o poza cu felul respectiv de mancare si sa il reproduc. Nu respect retetele fix pe gramaj decat in cazuri extreme.
P.S. Tu esti ala din poza?😁
Am vrut s[ pun un chef cu mușchi dar imaginea era prea gay.
În bucătărie intru doar ca să mănânc. Are grijă consoarta de meniuri, se pricepe de minune. Și spăl vasele. Doar la grătar mă bag de la început până la sfârșit.
Când se uită la emisiunile alea pentru retar, pardon, oameni cu timp liber, pun căștile și mă joc în liniște. 😁
Profitați de faptul că ale voastre nu citesc pe aici.
De cele mai multe ori gătesc pentru mine, așa că eventualele reclamații privind calitatea au traiectorie și rezolvare rapidă. Dacă se mai întâmplă să gătesc pentru altcineva, îmi dau osteneala o idee mai mult și, posibil, lucrez un pic și la aspectul ornamental al mâncării.
Ca regulă 5 zile din 7 meniu fix și rapid de făcut, rotind eventual câteva variante, weekendul e pentru experimente (sau pentru mâncat pe coclauri). Nu urmăresc emisiuni dedicate, You Tube e sursa pentru rețete noi.
Dintotdeauna am considerat că un bărbat trebuie să știe să gătească măcar acceptabil. Și, în general, să aibă grijă de sine. Ca pe orice piață, în momentul în care o potențială parteneră poate oferi drept elemente unice doar copiii (și ,eventual, sex de calitate), ești mult mai puțin dispus la compromisuri sau alegeri nefericite.
Să nu dai exemple de meniuri rapide și fixe că sunt prinse în viitoarea ta carte de bucate.
Sunt, dar hai să dau exemple din capitolul aferent:
Masa 1: 3 ouă( ochiuri/omletă/scrob)+ brânză + (opțional șuncă/ciuperci)+ ceapă verde+ roșii/ardei/avocado, posibil 2-4 felii de pâine neagră, cafea, o cană cu lapte
Masa 2: fulgi de ovăz, fie dulci (lapte/iaurt, fructe, unt de arahide) fie sărați (avocado/ morcovi rași/ ciuperci/ spanac/ce mai găsesc la capitolul ăsta); preparat cald, pe loc, sau rece, lăsat peste noapte în frigider
Masa 3: proteine (pui, uneori pește, uneori vită sau linte/ mazăre/fasole) + salată din ce am la îndemână (dacă nu am, mix de legume congelate e o variantă de rezervă) + orez/cartofi (piure sau fierți)/paste/ lipie (cumpărată, nu făcută); alternativ o supă de carne/legume sau brânză cu smântână.
Genul de chestii pe care le pot prepara rapid, pe pilot automat, în timp ce ascult la căști diverse. Dacă am chef de gustări, un iaurt mic sau o cană cu lapte / fructe. Asta la modul ideal. În caz de pizza/shaorma/ plăcinte/ alte chestii consumate prin oraș, sar următoarele două mese și le înlocuiesc cu o salată și un iaurt. De băut, apă, ceai, mă mai prostesc cu chestii gen Tedi sau, rar, Cola zero.
În weekend, dacă am la dispoziție binefacerile civilizației și timp, încerc 2 rețete noi.
Masa 1 e one day meal for me, haha.
Bine, io am 48 de kile după Crăciun deci mna.
Ador să gătesc, deoarece mă relaxează maxim. Blondina ce-și fâțâie bucile delicate prin apartamentul meu e și ea pasionată de bucătărie, așa că ne-mpărțim sarcinile-n mod amical. Dacă io-s carnivor înverșunat, ea nu prea, așa că-i musai să găsim o cale de mijloc.
P.S. Dacă reușesc s-o conving să mă lase șef-n bucătărie și ea să fie șefa aspiratorului și cârpelor de praf mă declar câștigător surprem la loto. 💪😎👍
O salată nu a omorât pe nimeni. Dacă nu era îmbibată în Furadan.
Eu mă raportez doar la gust.
Nu mă uit la emisiuni pentru că nu am răbdare.
Iau rețete noi de pe bloguri și nu fac chestii complicate.
Gătesc pentru 4 persoane destul de mult.
Aștept ziua în care gemenii mei se vor apuca de gătit.
Soțul face doar grătar.
Pentru copii se gătește altfel. Eu vorbesc de mine.
Era o vreme când aveam mare chef de bucătărit și făceam (sau măcar incercam) să fac tit felul de avioane. De ceva ani, merg la sigur și fac ce am mai făcut (și din alea experimentate înainte). Chestii chinezești la tigaie, chestii la cuptor. Într-un cuvânt : m-am lenevit!
Adică cât mai simplu.
Cu asta incep când pun la foc ceva, ulei de măsline și usturoi, măcar unul, doi căței. Pe urmă în funcție de ce mai găsesc prin frigider. Ieri am băgat rapid un steak, azi oleacă de creveți. La ambele am mai pus și ceva unt și gorgonzola. La steak oleacă de asparagus in tigaie/grătar și aia e. La creveți și puțin vin.
Mâine pe înaripate, steak de struț că e minunat.
In rest mai o ciorba din coada de vită sau o tocăniță. De regulă la chestii simple și rapide mă bag, că nu am chef de stat prin bucătărie mult timp. Gen, ciorba de burtă care îmi ia mult timp.