Metalhead present Punk Songs – Weimar

M-am născut ca metalhead în ’88 când nici măcar nu aveam idee ce înseamnă asta, atunci când caseta aia cu Motorhead adusă de un unchi cam securist din RFG, din greșeală, a poposit în casa alor mei și m-a schimbat pentru totdeauna.

Atunci când s-au deschis porțile Rockotecii din Buzău, s-au format bisericuțe muzicale care după partide de bețivăneli plecau să se bată cu depeșarii sau cu punkerii, eu am fost printre singurii care nu participa. Și îmi plăcea să mă bat, de fapt a fost una dintre plăcerile mele vinovate.

De ce? Pentru că îmi plăcea punk-ul, atitudine normală pentru un fan Motorhead. Nu doar că îmi plăcea punk-ul dar eram și singurul rocker care se tundea zero în perioada când rocherii făceau concursuri de care are pleata mai mare.

Era chestie de igienă pentru că prestam sport și cu ocazia asta mai aveam prilejul să fac gluma aia de tractorist, mă tund zero să nu îți intre părul în ochi când îți dau un cap în gură, la care toată asistența tăcea brusc. Oh, sweet memories.

Dacă ignoram imperial ciufulile dintre roackeri, depeșari și punkeri, participam în schimb cu deosebit succes și plăcere la bătăile cu conaționalii cocălari suedeji, pe care am avut o plăcere deosebită să îi ciocănesc temeinic.

So, pe lângă ”Song(s) of the Day” o să fie și asta, sper că zilnic, ”Metalhead present Punk”. Pentru că trăim vremuri nebune cu societăți din ce în ce mai furioase și mai avide de dreptate iar punk-ul, dragii mei, despre asta cântă.

Ca să închei, vreți nu vreți, eu oricum o fac, ar fi frumos totuși, dacă aveți timp și chef, să lăsați niște gânduri, de bine sau nu, care cum simte.

****

Astăzi vorbim de Weimar, o trupă de punk lansată în 2021 și cunoscută pentru single-ul „Hexenjagd”, cu legături tematice la probleme politice și sociale din Germania contemporană. Stilul lor include influențe din punk‑rock, dar și rap‑rock, nu‑metal și Neue Deutsche Härte.

Membri ai trupei au fost criticați pentru presupuse legături trecute cu scena neonazistă din Turingia. Ei au negat implicarea actuală și s-ar fi distanțat de trecut. Le-a prins bine de tot la popularitate, mai ales în contextul social din Germania.

Piesa Hexenjagd / Postludium folosește imagini medievale (vrăjitoare, Inchiziție), ca metaforă pentru criticile culturale moderne: tăcerea, conformismul, lipsa responsabilității și felul cum societatea reacționează în fața unor crize (istorice sau pandemice).

Structura literara al textului arată paralelismul între epoca vânătoarei de vrăjitoare și tendințele contemporane de excludere.

Anders als die Andern este o altă bijuterie nonconformistă care merge pentru vremurile care le pregătesc aștia pentru noi.

***

Dacă place la doamne și domni găselnița asta cu punk-ul, nu ezitați să vă spuneți părerea. Eu oricum o fac.